Actualizat: Marți, 21 Mai 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Curtea de Conturi a prezentat în Comisia parlamentară rezultatele examinării a două Rapoarte de audit

  • 26.04.2023
  • 1158

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la data de 26 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice Raportul auditului conformității asupra administrării veniturilor bugetului de stat de către Serviciul Vamal (SV) în anii 2020-2021 și Raportul auditului conformității asupra administrării sistemului de facilități fiscale și vamale în anii 2020-2021.

Auditorii CCRM au relatat Comisiei parlamentare despre rezultatele și constatările auditurilor care au stat la baza formulării concluziilor generale, precum și a recomandărilor înaintate.

Deținând atribuții privind administrarea veniturilor, Serviciul Vamal a colectat în anii  2020 și 2021 la bugetul de stat, respectiv 22,5 miliarde lei și 28,6 miliarde lei.

Necătând la faptul că SV a întreprins unele acțiuni privind consolidarea și dezvoltarea proceselor aferente administrării vamale, auditul a stabilit prezența unor nereguli și vulnerabilități.

Deși în anii 2020-2021 cifra de control a veniturilor inițial aprobată de către Ministerul Finanțelor a fost precizată de mai multe ori, unele venituri au fost executate supra, iar altele nu au fost executate. În special accizele la produsele din tutun importate nu au fost executate cu 150,7 mil. lei, la vinuri - cu 3,6 mil. lei, la gazele lichefiate - cu 3,4 mil.lei și la produsele petroliere cu 7,9 mil.lei.

O problematică majoră rămâne a fi creanțele agenților economici față de bugetul de stat aferente neachitării drepturilor de import, care la finele anului 2021 au constituit 344,0 mil.lei. Auditul a relevat și menținerea creanțelor cu termenul de prescripție expirat în sumă de 105,7 mil.lei, formate încă în anii 1995-2014, iar acest fapt denotă rezerve la procesul de încasare a restanțelor.

Un aspect important ține de procesul de organizare a controlului vamal și procesul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al țării. Acest proces este afectat de lipsa cadrului normativ care reglementează activitatea de vămuire a mărfurilor provenite din tranzacțiile economice externe.

Astfel, în cazul a 13,9 mii declarații vamale, depuse de către operatorii economici, valoarea în vamă a fost determinată prin aplicarea metodei nr.6 „de rezervă”. Ca urmare, nu a fost respectată procedura de aplicare succesivă a metodelor de determinare a valorii în vamă a mărfurilor, prevăzută de cadrul normativ.

Auditul a constatat necesitatea monitorizării stricte a tranzacțiilor ce țin de activitatea unor antrepozite vamale rezultate din plasarea mărfurilor în regimul zona economică liberă și ulterior efectuarea tranzacțiilor de reexport, care conform cadrului legal nu achită drepturi de import/export.

În acest context, auditul a constatat că un agent economic a importat 400 de autoturisme de lux cu valoarea de 692,6 mil. lei, care au fost plasate în „antrepozitul vamal”, ulterior au fost schimbați proprietarii, iar autoturismele au fost plasate în destinația „zona economică liberă”, în care, conform cadrului legal, nu se achită drepturi de import/export. Ulterior, autoturismele au fost reexportate în alte țări, cu valoarea de 846 mil. lei, sau cu 153,0 mil. lei mai mult decât valoarea statistică la intrarea în antrepozitul vamal.  În cazul unor autoturisme de lux cu valoarea de 100,9 mil.lei, acestea au fost reexportate în țări care nu implementează standarde internaționale de transparență.

Analogic, prin regimurile vamale nominalizate, au fost importate din Italia și ulterior reexportate medicamente în valoare de 837,0 mil. lei, țara tranzacției fiind Malta și Emiratele Arabe Unite. 

Auditul a relevat, că cadrul normativ în domeniul facilitării comerțului și administrării veniturilor vamale nu a fost ajustat pe deplin la prevederile angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE și ale protocolului de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, fiind tergiversată adoptarea documentației unice pentru operațiunile de import, export și tranzit, deși părțile au convenit că legislațiile lor în domeniul comercial și vamal vor fi aplicate în mod uniform și eficace.

Pentru remedierea deficienților și neconformităților constatate Curtea de Conturi a înaintat 11 recomandări.

Cu referire la cel de-al doilea raport de audit a conformității asupra  administrării sistemului de facilități fiscale și vamale în anii 2020-2021 auditorii CCRM au identificat un șir de iregularități.

În raport cu veniturile administrate de către SV, facilitățile au variat între limitele de creștere anuale de la 35,3% până la limita maxima de 47,3%, sau circa jumătate din veniturile anuale încasate de SV.

În structura facilităților acordate, raioanelor de est ale Republicii Moldova, necontrolate constituțional, revine cea mai mare pondere. În anul 2021 facilitățile s-au cifrat la 5,4 miliarde lei sau 40,5% din suma facilităților total acordate. Acestea sunt urmate de facilitățile acordate în baza unor acorduri comerciale internaționale care au constituit 3,8 miliarde lei, inclusiv la taxa vamală, în baza Acordului de Asociere RM-UE – în sumă de 1,7  miliarde lei, a Acordului de comerț cu tărie CSI – de 1,6 miliarde lei și a Acordului cu Republica Turcia – de 438,6 mil. lei, precum și a altor acorduri în sume mai mici. 

În anii 2020-2021, circa 98% din importurile de zahăr cu facilități fiscale și vamale au fost efectuate de către 2 agenți economici din Republica Moldova și un agent economic din Transnistria, care au importat 47,2 mii tone de zahăr alb în valoare de 377,8 mil. lei, iar SV a acordat scutiri la importul de zahăr în sumă totală de 357,6 mil. lei, inclusiv scutiri la taxele vamale preferențiale în sumă de 154,2 mil. lei.

O problemă constatată în repetate rânduri de audit este că în Registrul unic al facilităților fiscale și vamale pe anii 2020-2021 nu a fost reflectată și raportată valoarea scutirilor de TVA în sumă de 780,6 mil.lei cu drept de deducere, aferente proiectelor de asistență tehnică și investițională, deoarece Ministerul Finanțelor nu a inclus scutirea respectivă în Registrul menționat.

Lipsa controlului intern, neverificarea în sistem și lipsa documentării facilităților la ieșirea din țară, a cauzat majorarea eronată cu 3,6 mld. lei a valorii facilităților acordate unui agent economic rezident în anul 2020 la unele mărfuri plasate în destinația magazin duty-free. Situația a fost condiționată de introducerea eronată de către organul vamal a cantității de țigări în declarația vamală de import, aceasta fiind majorată de 1000 de ori și, respectiv, fiind majorată și suma drepturilor de import calculată. Pe parcursul misiunii de audit eroarea a fost corectată.

În anul 2021 scutirile acordate la importul a 1235 unități de mijloace de transport, cu valoarea de 115,8 mil. lei, destinate transportării persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor și a persoanelor abilitate cu atribuții de însoțire sau îngrijire a acestora, împuternicite de către organele sociale, au atins cifra de 203,6 mil. lei, constatându-se importul a unor mașini de lux, precum și utilizarea mijloacelor de transport în alte scopuri decât cele prevăzute de legislație pentru care s-au acordat facilitățile. Organul vamal a documentat 38 cazuri de utilizare neconformă a mijloacelor de transport destinate transportării persoanelor cu dizabilități, fiind calculate drepturi de import în sumă de 4,9 mil. lei, din care o parte a fost încasată la buget.

În cadrul auditului au fost înaintate 9 recomandări, care se referă la revizuirea cadrului normativ privind reglementarea facilităților cu alinierea la angajamentele asumate prin Acordul de asociere RM-UE, estimarea anuală a costurilor bugetare a facilităților, organizarea evidenței și raportării integrale a acestora în aspectul tipurilor, și altele.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY