Actualizat: Duminică, 26 Mai 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Curtea de Conturi a emis opinie cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției

  • 26.05.2023
  • 1528

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 26 mai curent, a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției încheiate la 31 decembrie 2022.

La finele anului 2022, patrimoniul gestionat de Ministerul Justiției și entitățile sale subordonate a constituit 1,0 mld. lei. Veniturile perioadei de gestiune au constituit, 1,1 mld. lei, iar cheltuielile – 901,9 mil. lei.

În opinia Curții de Conturi, cu excepția posibilelor efecte ale unor aspecte, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

În cadrul ședinței au fost enunțate observațiile care au influențat opinia de audit, precum:

  • În depozitele Agenției Naționale a Arhivelor, se păstrează cca 74,6 mii dosare ale fondului arhivistic de stat, proprietate a Republicii Moldova, catalogate de Agenție ca „Monumente documentare” cu valoare istorică, științifică și culturală deosebită. Din motivul intrării cu titlul gratuit și lipsei unor criterii exhaustive de determinare a valorii lor și de reglementare în politicile contabile, acest tezaur istoric la moment nu este evaluat, contabilizat și raportat în rapoartele financiare încheiate la sfârșitul anului de gestiune 2022.
  • Din cauza nerecunoașterii în evidența contabilă, Administrația Națională a Penitenciarelor, Centrul de Instruire și Penitenciarele nr. 3, 2, 6, 7, 9, 10, 12, 17 și 18, nu au raportat la sfârșitul perioadei de gestiune 71 de imobile și construcții speciale cu suprafața totală de cca 9,7 mii m2. Această neconformitate a generat subevaluarea valorii clădirilor raportate la sfârșitul perioadei auditate cu cca 4,1 mil. lei.
  • Calcularea neconformă a uzurii de către Ministerul Justiției și unele entități subordonate a condiționat supraevaluarea uzurii mijloacelor fixe și concomitent subevaluarea valorii de bilanț a mijloacelor fixe cu 8,1 mil. lei.

Cât privește sistemul de guvernanță instituțională, Curtea de Conturi a constatat că din cauza nerealizării pe deplin a obligațiilor sale, conducătorii Inspectoratului Național de Probațiune, Consiliului Național pentru Asistența Juridica Garantata de Stat, precum și oficiilor sale teritoriale Chișinău, Comrat, Cahul și Bălți, contrar cadrului normativ în vigoare, nu au asigurat elaborarea și aprobarea politicilor contabile. Astfel, riscurile de ținere neconformă a evidenței contabile și raportare denaturată a informațiilor și evenimentelor economice  rămân a fi gestionate necorespunzător.

Din cauza divergențelor dintre informația de facto de pe teren și informațiile din evidența contabilă și cele din lista bunurilor imobile, proprietate a statului, aflate în administrarea Aparatului central al Ministerului Justiției, precum și Administrației Naționale a Penitenciarelor și unor instituții penitenciare din subordine, nu s-a asigurat înregistrarea în registrul bunurilor imobile a 290 clădiri și construcții speciale cu suprafața totală de cca. 82,2 mii m2.

Se atestă că, din cauza complexității procesului de inventariere, efectuare a lucrărilor cadastrale, precum și de întocmire / reîntocmire, verificare, semnare și contrasemnare a documentelor primare de transmitere a terenurilor proprietate publică de stat către Agenția Proprietății Publice, acestea rămân a fi în continuare înregistrate în evidența contabilă a Ministerului Justiției și entităților sale subordonate cu valoarea totală de 195,9 mil. lei.

Se menționează și faptul că, din cauza neonorării angajamentelor contractuale de către unii agenți economici care au încheiat cu instituțiile penitenciare contracte de prestare a serviciilor, pentru asigurarea necesităților activităților operaționale ale acestora cu lucrătorii din rândul deținuților, instituțiile penitenciare au înregistrat și raportat la sfârșitul anului de gestiune 2022:

  • creanțe cu termenul de achitare expirat în sumă totală de 12,2 mil. lei, și concomitent
  • datorii față de deținuți pentru remunerarea muncii acestora, în sumă totală de 7,4 mil. lei.

Auditul relevă că, deși, au fost intentate cu majoritatea agenților economici litigii judiciare privind încasarea datoriilor sau deși au fost emise deja titluri executorii privind achitarea sumelor datorate, totuși instituțiile penitenciare nu reușesc de mai mulți ani să încaseze creanțele compromise, motivul fiind incapacitatea sau capacitatea redusă de plată a debitorilor. Pentru o parte din debitori deja au fost intentate procese de insolvabilitate.

În aceste circumstanțe, auditul comunică despre existența unor riscuri reale că datoriile față de deținuți pentru remunerarea muncii acestora, în sumă totală de 7,4 mil. lei, ar putea într-un final să ajungă a fi datorii ale bugetului de stat, din motivul că toate angajamentele financiare față de deținuți sunt ale instituțiilor penitenciare, iar aceste angajamente nu iau în calcul nici într-un fel contractele economice încheiate de instituțiile penitenciare cu agenții economici și capacitatea de plată a acestora, care deja este sau poate fi în viitor compromisă.

Orășelul Brănești (117 apartamente în care locuiesc peste 200 locatari), care anterior a fost parte din Penitenciarul nr.18 – Brănești, este asigurat în întregime, fără plată, cu apă potabilă de către instituția penitenciară. Deși, Penitenciarul nr. 18 suportă anual cheltuieli în sumă de cca 694,7 mii lei (conform ultimului calcul efectuat de instituția penitenciară pentru anul 2015), pentru asigurarea cu apă potabilă și canalizare locatarii apartamentelor privatizate, până la moment nu a fost identificată o soluție de recuperare a costurilor suportate. Multitudinea de demersuri înaintate de către Penitenciarul nr.18, în adresa autorității locale, Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și Ministerului Justiției, nu au fost în măsură să asigure identificarea unei soluții fiabile pentru acoperirea costurilor suportate de instituția penitenciară și asigurarea durabilă cu apă potabilă și canalizare a sectorului locativ.

În scopul înlăturării cauzelor ce au stat la baza denaturărilor și neconformităților expuse în Raportul de audit, Ministerului Justiției și instituțiilor sale subordonate le-au fost înaintate 10 recomandări, care necesită a fi abordate în perioadele viitoare, pentru a controla mai bine riscurile reziduale de denaturare sau conformitate.

 

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY