Actualizat: Luni, 20 Mai 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

(INTERVIU) MARIAN LUPU, PREȘEDINTELE CURȚII DE CONTURI: ÎN COMUNICAREA CU ENTITĂȚILE AUDITATE ÎNREGISTRĂM PROGRESE SUBSTANȚIALE

Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre activitatea instituției, progresele înregistrate, dar și conlucrarea cu Parlamentul.  

TRIBUNA: Stimate dle Președinte, Curtea de Conturi este în proces de selectare a tematicilor pentru programul de activitate pentru anul următor. Lansarea unui nou ciclu de audit presupune o totalizare a rezultatelor activității de audit, diseminată tuturor părților interesate. Care este scopul acestei informări?

Marian Lupu: În rapoartele anuale de audit, Curtea de Conturi face o generalizare analitico-diagnostică a situației privind managementul finanțelor publice, în aspectul utilizării eficiente și conforme a resurselor financiare și a patrimoniului public de către instituțiile statului. Raportul anual de audit pentru anul 2022 conține, în speță, concluziile, observațiile și recomandările auditurilor realizate în cadrul ciclului anual de audit, care include perioada septembrie 2022 – septembrie 2023.

Efectuarea acestei analize ample a problemelor sistemice și deficiențelor majore este foarte importantă pentru asigurarea bunei gestiuni a banului public. Ca instituție supremă de audit, ne îndeplinim astfel mandatul prevăzut de standardele internaționale de profil și cadrul de reglementare național, acordând suport Parlamentului în exercitarea funcției de control parlamentar. De asemenea, Raportul anual este o sursă importantă de informație pentru Guvern și entitățile auditate pentru identificarea domeniilor sensibile și problemelor care necesită o atenție deosebită și măsuri urgente de remediere.

T.: Care au fost progresele constatate de Curtea de Conturi la capitolul managementul finanțelor publice?

Marian Lupu: Este important să menționăm că, anul 2022 a fost ultimul an de implementare a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice (MFP) 2013-2022. În ansamblu, Strategia a contribuit la elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ și metodologic în majoritatea domeniilor acoperite. Însă, unul dintre elementele-cheie ale reformei MFP – alinierea evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), nu a ajuns la rezultatul final, fiind necesară consolidarea eforturilor pentru atingerea acestui obiectiv important.

Constatăm cu regret că situația privind executarea bugetului de către ministere nu a înregistrat progrese față de anul precedent. Cauzele deficiențelor constatate în mare parte rămân aceleași de la an la an: lipsa și calificarea joasă a personalului din cadrul entităților publice implicat în procesul financiar-contabil, insuficiența cronică de resurse financiare și de timp pentru finalizarea procedurilor de înregistrare și delimitare a proprietății publice, lacunele cadrului normativ-metodologic de raportare financiară aplicabil sectorului public etc.

Gestiunea patrimoniului public continuă a fi un domeniu problematic, integritatea bunurilor statului fiind compromisă de neînregistrarea și necontabilizarea bunurilor imobile și a terenurilor de către autoritățile publice atât la nivel central, cât și la nivel local. De asemenea, o problemă rămâne nedelimitarea terenurilor, lipsa criteriilor uniforme de stabilire a valorii juste a bunurilor statului.

T.: Am observat că fiecare Raport anual de audit al Curții de Conturi abordează tematici sensibile pentru anul de raportare. Ce aspecte au fost în centrul atenției în anul de referință?

Marian Lupu: În anul 2022, Curtea de Conturi, la inițiativa Parlamentului, a realizat auditul conformității cheltuielilor și a investițiilor capitale la întreprinderile de gaze naturale cărora le-au fost impuse obligații de serviciu public, precum și la întreprinderile înrudite, astfel cum sunt definite în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, inclusiv la cele deținute indirect.

Auditul Curții de Conturi a fost un exercițiu amplu, care a finalizat cu o analiză detaliată și exhaustivă a situației în domeniu, prezentată în raportul de audit. Rezultatele misiunii de audit au fost raportate către finele lunii noiembrie 2022 și au fost prezentate de Curtea de Conturi în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 3 martie 2023. În urma examinării, Parlamentul a adoptat o Hotărâre  care prevede un șir de acțiuni importante pentru remedierea deficiențelor identificate de auditul Curții de Conturi.

În același context, un aspect sensibil, examinat de instituția supremă de audit a fost participația statului în sectorul corporativ. Ca și în anii precedenți, am reiterat eficiența redusă a companiilor de stat, calitatea precară a serviciilor prestate și a bunurilor produse, costurile de operare înalte, precum și managementul defectuos, orientat mai mult spre consumul alocațiilor bugetare, decât spre obiective strategice de dezvoltare elementare.

În aceste condiții atestăm o capacitate foarte redusă a sectorului antreprenorial public de a atrage finanțare din surse externe, în scopul valorificării activelor deținute și modernizării tehnologiilor utilizate.

T.: Care a fost abordarea entităților auditate față de constatările și recomandările Curții de Conturi?

Marian Lupu: În comunicarea cu entitățile auditate înregistrăm progrese substanțiale, prin organizarea mai bună de către Guvern a procesului implementării recomandărilor de audit. Astfel, din anul 2021 Guvernul a început să incorporeze cele mai importante recomandări în planurile anuale de acțiuni. În medie, circa 15-20% din acțiunile incluse în planurile anuale sunt bazate pe recomandările noastre de audit. Acest fapt generează sporirea responsabilizării entităților, eficiența sistemului de control al implementării recomandărilor, precum și sporește impactul activității de audit.

Astfel, o analiză a Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023 denotă că 108 acțiuni au la bază constatările din 53 de Hotărâri ale Curții de Conturi. Totodată, pe parcursul anului 2023 în cadrul Cancelariei de Stat a fost instituită o subdiviziune specializată cu responsabilități de monitorizare a modului de implementare a recomandărilor auditului public extern. La fel, Cancelaria de Stat a elaborat un ghidul practic destinat să optimizeze și să eficientizeze efortul autorităților administrative centrale în procesul de monitorizare a recomandărilor Curții de Conturi.

T.: Deja a devenit o bună practică când rapoartele Curții de Conturi sunt examinate în cadrul unor ședințe publice organizate pe platforma parlamentară. Cum a derulat conlucrarea cu Parlamentul în perioada raportată?

Marian Lupu: Examinarea rapoartelor de audit de către Parlament este o componentă fundamentală pentru asigurarea funcției de control parlamentar. Am stabilit relații foarte bune cu Parlamentul, rapoartele de audit ale Curții de Conturi fiind examinate, practic, săptămânal în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice. Și dacă până în anul 2020 în Parlament erau examinate nu mai mult de 15% din rapoartele de audit ale Curții de Conturi, atunci în ultimii ani, odată cu instituirea Comisiei, sunt examinate circa 90% din rapoartele noastre. Acest fapt sporește gradul de informare a parlamentarilor privind gestionarea banilor publici și nivelul de implementare a recomandărilor de audit.

De asemenea, pentru a facilita procesul de monitorizare a implementării recomandărilor de audit, Curtea de Conturi a prezentat Comisiei informații privind nivelul de implementare a recomandărilor și acțiunile întreprinse de entități în vederea remedierii deficiențelor constatate.

În perioada de raportare, unele rapoarte de audit ale Curții de Conturi au fost examinate în cadrul Comisiei protecție socială, sănătate și familie, precum și în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe. Au avut loc audieri în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 3 martie 2023, fiind audiate Rapoartele anuale de audit ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021 și Rapoartele anuale de activitate pe anii 2020 și 2021.

O altă tendință pozitivă, care se menține al doilea an consecutiv, este examinarea în ședința plenară a Parlamentului a rapoartelor de audit privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru exercițiul bugetar încheiat, simultan cu rapoartele respective ale Guvernului.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY