Actualizat: Duminică, 23 Iunie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Activitate de audit: Sectorul alimentării cu apă și canalizare din Republica Moldova a suferit transformări în ultimele decenii cu impact negativ asupra calității vieții

  • 06.04.2023
  • 1740

Problema aprovizionării cu apă potabilă și a canalizării este recunoscută la toate nivelurile ca importantă și printre prioritățile naționale, fiind considerată, în același timp, factor de îmbunătățire a calității vieții și de reducere a sărăciei.

Rezultatele Raportului auditului performanței „Progresele atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare cu apă și sanitație (2014-2030)” au fost examinate astăzi, 6 aprilie, în ședința Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Obiectivul general al Strategiei îl constituie asigurarea graduală a accesului la apă sigură și sanitație adecvată pentru toate localitățile și populația Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății, demnității și calității vieții, și la dezvoltarea economică a țării.

Constatările și concluziile auditului prezintă nivelul de realizare a obiectivelor Strategiei pentru anii 2014-2022, efectul acțiunilor întreprinse, cauzele care au produs impedimente la realizarea integrală a acestora și eficiența utilizării surselor direcționate pentru domeniul aprovizionării cu apă și sanitație.

În urma aplicării procedurilor de audit, s-au constatat atât probleme aferente implementării măsurilor incluse în Strategie, cât și unele deficiențe care vizează întreg sectorul de alimentare cu apă și sanitație în ansamblu, și anume:

  • Auditul a atestat lipsa unui Plan de acțiuni unic privind dezvoltarea domeniului de alimentare cu apă și sanitație la nivel național, dezvoltarea domeniului respectiv fiind inclusă în mai multe Strategii, incorporând obiective și indicatori aferenți domeniului de alimentare cu apă și sanitație.
  • Măsurile incluse în Planurile de acțiuni ale Strategiei nu au contribuit la creșterea numărului de operatori regionali care prestează servicii publice de alimentare cu apă și sanitație. Ca rezultat, numărul operatorilor regionali a crescut doar cu un operator regional, de la 8, în anul 2014, la 9, în anul 2022, regionalizarea fiind realizată exclusiv în cadrul unor proiecte cu finanțare externă.
  • Factorii de decizie (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului/Ministerul Mediului), responsabili de implementarea Strategiei nu au organizat colectarea, prelucrarea și evaluarea datelor privind investițiile totale efectuate în domeniul alimentării cu apă și sanitației.
  • În anii 2014-2022 implementarea proiectelor s-a efectuat din mai multe fonduri ale bugetului de stat (Fondul Ecologic Național (FEN), Fondul Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), Fondul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală (FNDRL), Fondul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR)), precum și din sursele externe, valoarea totală cifrând-se la 4 miliarde 678,5 milioane lei. Ponderea majoră a investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie revine resurselor alocate din FEN (2 miliarde 350,5 milioane lei) ce reprezintă 50% din sursele învestite,  urmate de surse externe (1 miliard 405,9 mil.lei), respectiv 30% din sursele învestite.
  • Sub aspect teritorial, cele mai mari investiții s-au efectuat în raioanele Leova (336,1 mil. lei), Florești (260,2 mil. lei), Fălești (247,2 mil. lei), Ungheni (282,9 mil. lei), Edineţ (247,2 mil. lei), Căușeni (234,2 mil. lei), etc.

Ca urmare a investițiilor realizare în anii 2014-2021, în domeniul de alimentare cu apă și sanitație au fost atinse următoare rezultate.

 Conform datelor Biroului National de Statistică (BNS), o mare parte a indicatorilor aferenți domeniului au înregistrat creșteri. Astfel s-a mărit: numărul sistemelor publice de alimentare cu apă, lungimea totală a sistemelor și apeductelor de distribuție a apei, numărul stațiilor de epurare a apelor uzate, numărul sistemelor de canalizare și lungimea acestora, etc.

De asemenea, s-a mărit și numărul localităților conectate la sisteme de alimentare cu apă și canalizare.  Astfel, în perioada anilor 2016 – 2021 numărul localităților conectate la sistemele de canalizare a crescut cu 1,9%, de la 6,8% în anul 2014, la 8,7% în anul 2021, pe când conectarea localităților la sistemele de alimentare cu apă este mult mai ridicată. Astfel, în anul 2014 la apeduct au fost conectate 31,3% din localități, iar în anul 2021 au fost conectate 59,9% din totalul localităților, înregistrând o creștere de 28,6%. 

O altă problemă atestată se referă la faptul că la moment, nici o structură din țară nu deține o informație completă și amplă cu privire la infrastructura aferentă domeniului de alimentare cu apă și sanitație, ceea ce face imposibilă sau dificilă evaluarea situației în domeniu. Date ce țin de sistemele publice de alimentare cu apă și sanitație sunt colectate de BNS, o parte din date sunt colectate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM), iar altă parte de indicatori sunt colectați de către ANRE de la operatorii autorizați.

Conform datelor IPM, o mare parte a stațiilor de epurare a apelor uzate nu asigură epurarea la nivel normativ, la finele anului 2021 doar 13,9% de stații de epurare a apelor uzate sunt conform normativelor, 76,6% sunt cu epurare insuficientă, iar 9,1% sunt cu epurare parțială. 

Consumul tehnologic și pierderile de apă fac parte din indicatorii importanți pentru funcționarea corectă a rețelelor de distribuție a apei și reprezintă corelația dintre volumul de apă captat – furnizat – pierderi de apă.

În anul 2016 din volumul de apă captat, doar 68,3% din apă a fost furnizată, iar 31,7% constituiau  pierderi. În anul 2021 situația s-a îmbunătățit, din volumul de apă captat 78,9% fiind furnizat, iar pierderile în rețea s-au diminuat până la 21,2%, totuși şi acest procent diminuat prezintă un raport alarmant cu referire la situația actuală a resurselor de apă care au devenit limitate cantitativ și calitativ.

Pierderile mari de apă, în mare parte, sunt condiționate de starea infrastructurii de captare, aprovizionare și distribuție a apei, care au uzura avansată sau de 100% și au fost construite în anii 90 a secolului XX.

În perioada anilor 2014-2021, de către Consiliul de administrare al FEN au fost acceptate spre finanțare 580 de proiecte investiționale, fiind încheiate 1471 de contracte de finanțare.

 În context, au fost identificate probleme care au dus la nefinalizarea proiectelor inițiate. Astfel, pe parcursul anilor, o parte din proiecte, deși au fost inițiate, au fost excluse din finanțare, ca urmare a insuficienței sau lipsei contribuției, nerespectării clauzelor contractului de finanțare, etc, acestea până în prezent nefiind finalizate, persistând riscul sporit de deteriorare și degradare a lucrărilor deja executate, de risipă de bani și utilizare neeficientă a banilor publici. 

Auditul a relevat că în anii 2014-2022 din totalul de 580 de proiecte realizate din FEN, pentru 216 contracte încheiate între antreprenor și beneficiar, au fost semnate 328 de acorduri pentru extinderea termenului de implementare a proiectelor și 303 acorduri privind modificarea valorii contractelor de antrepriză. În consecință, valoarea inițială a contractelor a fost majorată per total cu 338,8 mil. lei, unele proiecte până în prezent nefiind finalizate.

Nu toate proiectele investiționale realizate prin FEN sunt supuse verificării calității execuției lucrărilor de construcții. Astfel, implementarea a 19 proiecte s-a efectuat fără a fi asigurată supravegherea tehnică. Totodată, în cadrul unor controale efectuate de Agenția de Supraveghere Tehnică, s-au stabilit cazuri de supraconsum a materialelor de construcție, a resurselor energetice și altor resurse în comparație cu normele de consum și desenele de execuție, precum și lucrări neexecutate, incluse în costul obiectului prezentat spre recepție. În consecință, rezultatele controalelor pentru 4 proiecte investiționale au fost remise CNA și SIS, valoarea constatată a deficiențelor care urmează a fi recuperate fiind de 16,25 mil. lei.

În anul 2022, Fondul Ecologic de National a fost reorganizat în Fondul National de Mediu (FNM), fiind  creată Instituția Publică Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului, subordonată Ministerului Mediului. Procesul de primire-predare între FEN și FNM a durat 2 luni (decembrie 2022 – ianuarie 2023), în perioada respectivă finanțarea proiectelor fiind sistată. Valoarea totală a contractelor pentru finanțare preluate din FEN a constituit 129,46 mil. lei, însă în bugetul FNM pentru anul 2023 au fost aprobate alocații bugetare în valoare de 93,08 mil. lei, ceea ce reprezintă un deficit de 36,37 mil lei.

Tarifele pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație la mai mulți operatori nu au fost modificate pe parcursul mai multor ani. Astfel, în anul 2014, la 27 din 36 de întreprinderi analizate au  fost înregistrate pierderi de 225,7 milioane lei. În anul 2021, numărul întreprinderilor care înregistrează pierderi a crescut până la 32, valoarea pierderilor acumulate fiind în creștere de peste 5 ori, la finele anului 2021 constituind 1 miliard 330,2 milioane lei.

Cu referire la proiectele implementate din FNDR s-a constatat că, în cadrul a 3 proiecte, în valoare totală de 87,4 mil. lei, deși au fost construite rețele de alimentare cu apă, acestea nu sunt exploatate. Pregătirea necalitativă a documentației tehnice în cadrul unui proiect, în valoare de 20,8 mil. lei, a determinat tergiversarea realizării în termen a acestuia, iar extinderea termenelor de realizare a 4 proiecte în valoare de 122,05 mil. lei, a dus la includerea lor în mai multe Documente unice de program.

Cuantumul limitat al resurselor financiare publice disponibile, care să acopere necesitățile integrale la finanțarea obiectivelor, au  determinat beneficiarii să divizeze proiectele mari de anvergură în etape de finanțare, în consecință a dus la extinderea termenilor de implementare a acestora și la majorarea costurilor.

Cu referire la calitatea apei distribuite prin sistemele centrale de alimentare cu apă și canalizare, se atestă că un procent mic al populației are acces la servicii îmbunătățite de sanitație și apă potabilă în conformitate cu parametrii de calitate. Mare parte a volumelor de apă nu corespund cerințelor tehnice pentru apa potabilă, populația fiind deservită cu apă tehnică, în loc de apă potabilă, ceea ce în consecință, dăunează asupra sănătății cetățenilor. Aceeași situație se denotă la sistemele de epurare a apelor uzate, doar stațiile nou construite corespund parametrilor tehnici.

Un alt subiect abordat de auditori a fost organizarea necorespunzătoare de către IPM a evidenței amenzilor și prejudiciilor calculate, achitate și anulate. Mecanismele de evidență nu permit evaluarea obligațiunilor față de bugetul de stat, și respectiv plenitudinea încasării acestora, în mare parte fiind compromise ca urmare a survenirii termenului de prescripție, nefiind încasate estimativ 0,8 mil. lei din amenzi și 60,3 mil. lei din prejudicii cauzate mediului.

În concluzie, Curtea de Conturi a menționat că din partea factorilor de decizie și participanților la procesul de alimentare cu apă și sanitație sunt necesare măsuri urgente și stringente pentru ameliorarea situațiilor constatate.

 

Fișiere
reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY