Actualizat: Marți, 21 Mai 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Activitate de audit: Ministerul Culturii gestionează ineficient patrimoniul și resursele financiare publice

  • 07.07.2023
  • 1420

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 7 iulie curent, a examinat rezultatele auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2022.

Ministerul Culturii este organul central de specialitate al administrației publice care asigură elaborarea, realizarea și monitorizarea politicilor guvernamentale în domeniile: cultură, patrimoniu național și turism, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate și costurile preconizate.

Patrimoniul gestionat de minister la situația din 31.12.2022 a constituit 1,1 mld. lei sau cu 706,5 mil. lei mai mult comparativ cu situația din 31.12.2021. Cheltuielile efective ale ministerului pentru anul 2022 au constituit 445,3 mil. lei, cu 324,8 mil.lei mai mult față de anul precedent. Devierile semnificative între datele raportate la situația din 31.12.2022 vis-a-vis de datele raportate pentru perioada anterioară se datorează faptului că deși, Ministerul Culturii a fost creat prin divizarea Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în anul 2021, procesul de transmitere a activelor gestionate de către Ministerul Culturii s-a finalizat în luna august 2022, precum și a faptului că, în anul 2021 instituția a raportat cheltuieli numai pentru 4 luni.

Curtea de Conturi examinând rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Culturii a emis opinia de audit contrară, ce a fost determinată de deficiențele constatate la nivelul tuturor rapoartelor financiare, fiind afectat bilanțul contabil și veniturile cu cca 2 mld. lei, și cheltuielile – cu 2,1 mil. lei.

Insuficiența unui control intern managerial a dus la neasigurarea inventarierii, evaluării și înregistrării în evidența contabilă a monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural național. Registrul acestora, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1531/1993 este uzat moral, acesta din start includea date neveridice despre obiectele incluse, unele obiecte de cult de facto fiind demolate încă în perioada anilor 1970, iar în locul acestora fiind amplasate alte bunuri imobile, inclusiv din proprietate privată.

Auditul nu a putut obține dovezi suficiente pentru a determina valoarea patrimoniului național proprietate publică a statului în domeniul cinematografiei ce urma a fi administrat de Centrul Național al Cinematografiei. Respectivul patrimoniu este dispersat prin diferite instituții, care nu sunt fondate de către minister, și anume:

  • SA „Moldova-film”, la păstrarea căreia se află 52 filme din filmoteca națională în valoare de 9,03 mil. lei în lipsa unui contract de păstrare și asigurare a integrității acestora;
  • Arhiva Națională, ce păstrează 1255 filme, care însă sunt neevaluate;
  • SA „Moldcinema”, păstrează atât filme de producție națională, cât și de producție străină, numărul și valoarea cărora nu a fost posibil de stabilit.

Ministerul Culturii nu a asigurat delimitarea și înregistrarea conformă în Registrul bunurilor imobile (RBI) a drepturilor asupra tuturor bunurilor imobile și terenurilor gestionate de instituțiile din subordine și cele la autogestiune, după cum prevede cadrul normativ. Astfel, 8 terenuri și 8 clădiri sunt înregistrate ca proprietate a administrației publice locale, 3 terenuri și 97 clădiri nu au înregistrate drepturile de proprietate în RBI, pentru 22 terenuri nu sunt înregistrate drepturile de folosință asupra acestora.

Auditul a identificat unele iregularități ce țin de recunoașterea dreptului de administrator al Agenției Proprietății Publice (APP) asupra terenurilor gestionate de către Ministerul Culturii și instituțiile fondate. Lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.161/2019 nu este actualizată după cum prevede Legea nr.121/2007, și anume:

  • 11 terenuri proprietate publică a Republicii Moldova gestionate de Ministerul Culturii și 6 instituții fondate nu se regăsesc în HG 161/2019;
  • 6 terenuri raportate de 5 instituții din subordine conform Registrul bunurilor imobile sunt proprietate APL;
  • 2 terenuri raportate de 2 instituții din subordine și neincluse în HG nr.161/2019, conform Registrul bunurilor imobile, sunt proprietate APL, deși acestea sunt aferente clădirilor proprietate publică de stat din subordinea Ministerului Culturii.

Auditul a constatat că ministerul nu a asigurat elaborarea și aprobarea reglementărilor privind modul de susținere financiară a teatrelor, circurilor și organizațiilor concertistice, precum și corelarea susținerii financiare cu activitățile desfășurate de acestea. Astfel, prevederile art. 17 din Legea nr. 1421/2002 privind principiile de subvenționare a organizațiilor teatral-concertistice au fost abrogate la 01.01.2019, prin urmare prevederile pct. 37 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1242/2003, prin care se face trimitere la Legea nr.1421/2002, sunt desuete și urmează a fi racordate la cadrul normativ existent. S-a menționat că valoarea subvențiilor acordate instituțiilor teatral-concertistice este una substanțială vis-a-vis de bugetul anual consolidat al Ministerului Culturii. Astfel, în anul 2022, au fost raportate subvenții, alocate acestor categorii de beneficiari, în sumă totală de 207,9 mil. lei, ceea ce constituie 47,4% din totalul cheltuielilor efective raportate de Ministerul Culturii.

Misiunea de audit a atestat mai multe iregularități la acordarea subvențiilor pentru proiectele culturale desfășurate de organizațiile necomerciale, iregularități constatate și în anii precedenți, cum ar fi: neprezentarea documentelor confirmative privind utilizarea mijloacelor primite, prezentarea unor documente cu informații generale, în lipsa detalierii serviciilor prestate, etc. De exemplu o Asociație Obștească în baza unor și aceleași documente a confirmat cheltuielile atât la Ministerul Culturii cât și la Ministerul Educației și Cercetării. Astfel, deși, cadrul normativ reglementează clar condițiile de finanțare, comisia de evaluare a proiectelor, nu în toate cazurile a ținut cont de prevederile acestuia. Unul din criteriul de bază este devizul de cheltuieli al proiectului, (tipul și valoarea cheltuielilor) și valoarea reală a acestuia, divizat pe surse de finanțare (de la buget; contribuția proprie), care ulterior ar permite verificarea conformității utilizării mijloacelor alocate, precum și utilizarea conform destinației a acestora.

O problemă asupra căreia auditul a atras atenția este că, Direcția teatru din cadrul Instituției Publice Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” este denumită „Teatrul fără nume”, denumire care se suprapune cu a unei instituții private. Mai mult ca atât, toate evenimentele culturale, organizate inclusiv din banii publici, sunt promovate în mass-media sub numele „Teatrul fără nume”, ceea ce denotă promovarea numelui/mărcii comerciale a instituției private menționate, dar nu a Instituției Publice Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină”.

Problemele identificate se datorează unui control intern managerial insuficient. Deși, au fost inițiate activități de implementare a recomandărilor anterioare ale Curții de Conturi, nivelul de implementare a acestora este redus. Astfel, din 10 recomandări înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 42 din 29.07.2022 majoritatea cărora au fost reiterate încă din anul 2018, a fost executată 1 recomandare, parțial executate – 2 recomandări, iar neexecutate – 7 recomandări. Aceasta se datorează capacităților instituționale reduse, precum și lipsei monitorizării activității entităților subordonate (18 instituții bugetare și 21 instituții la autogestiune).

 

Fișiere
CCRM LIVE
reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY