CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.jpg)
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat astăzi, 12 aprilie, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice două Rapoarte de audit: Raportul auditului conformității administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în anii 2020-2021 și Raportul auditului conformității administrării sistemului de facilități fiscale în anii 2020-2021.
Auditorii CCRM au relatat Comisiei parlamentare despre rezultatele și constatările auditului care au stat la baza formulării concluziilor generale, precum și a recomandărilor înaintate.
O primă problemă identificată de audit este necesitatea îmbunătățirii cadrului normativ cu incidență asupra sistemului de facilități fiscale.
O altă problemă identificată ține de lipsa unui cadru metodologic privind estimarea costurilor bugetare a facilităților. Din numărul total al facilităților existente, în anul 2020, de către organul fiscal au fost administrate 217 tipuri de facilități. Dintre acestea, la 141 facilități fiscale nu au fost estimate costurile, cu toate că prin documentele de politici publice a fost trasată această sarcină.
În cazul altor 76 de facilități fiscale s-a constat că, în majoritatea cazurilor, costurile estimate de către SFS, care constituie 2,3 miliarde lei, nu reflectă valoarea corectă a facilităților. În context, auditul a identificat erori semnificative la raportarea lor de către SFS.
Per ansamblu, erorile cuantificate de audit se cifrează la peste un miliard de lei, fiind cauzate de calcule majorate nejustificat în unele cazuri, și diminuate în altele.
Un al treilea aspect important ține de lipsa evaluării eficacității facilităților existente prin prisma generării plus valorii lor. În context, s-a adus drept exemplu situația privind scutirea de la plata accizelor a azotului și oxigenului produs pe teritoriul țării, facilitate care a fost instituită de Parlament fără avizul Guvernului și în lipsa unei justificări argumentate. De această facilitate a beneficiat, preponderent, un sigur agent economic, costurile estimându-se anual la 9-10 mil. lei.
O altă speță a Codului Fiscal prevedea că toate scutirile acordate de Ministerul Agriculturii se coordonează cu Serviciul Fiscal de Stat, însă nu a existat un document care să stabilească modul de conlucrare între ambele autorități. Drept rezultat, au fost acordate scutiri de plată a accizelor unor agenți economici, în valoare de aproape jumătate miliard de lei, în lipsa coordonării cu organul fiscal.
Curtea de Conturi a menționat, că autoritățile statului dețin și raportează informații diferite privind valoarea scutirii. Astfel, SFS a raportat pentru anul 2020 suma de 200 mil. lei, însă, conform datelor Ministerul Agriculturii valoarea facilității a constituit 666 mil. lei. La rândul lor, agenții economici au informat Ministerul Agriculturii că, în anul 2020, efectiv au beneficiat de scutiri în valoare de 96 mil. lei. Astfel, valoarea reală a facilității de care au beneficiat agenții economici este una incertă.
Curtea de Conturi menționează că, Codul Fiscal conține lacune privind responsabilizarea agenților economici care au utilizat ilegal și contrar destinației facilitatea fiscală. La fel, se relevă că, instrumentele utilizate de organul fiscal sunt nefuncționale pentru a monitoriza alcoolul etilic scutit.
Întru remedierea deficienților constatate au fost înaintate 9 recomandări de audit, fiind acordat un termen pentru implementare de un an și care va expira în luna august 2023.
Cu referire la Raportul ce vizează administrarea veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anii 2020-2021, auditul relevă majorarea restanței contribuabililor la bugetul public național (BPN), care la finele anului 2021 a însumat 2,4 miliarde lei, înregistrând o creștere de circa 30 % comparativ cu anul 2020.
De menționat, că creșterea restanțelor la buget a fost influențată și de criza generată de pandemie. Totuși, unul din principalii factori este că în rezultatul controalelor fiscale au fost calculate plăți suplimentare cuvenite bugetului, care efectiv nu s-au încasat.
La finele anului 2021, obligațiile fiscale datorate la BPN înscrise în evidența specială au însumat 12,9 miliarde de lei, dintre care 8,5 mld. reprezintă obligațiile fiscale ale circa 2900 contribuabili aflați în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.
În cadrul auditului s-a constatat că SFS nu a respectat prevederile Codului Fiscal la stingerea unor restanțe din evidența de bază și trecerea lor în evidența specială, precum și nu în toate cazurile a asigurat un management eficient și rezultativ în vederea recuperării creanțelor bugetare de la unii contribuabili insolvabili. Verificările de audit atestă neconformități admise de SFS de deferit gen în valoare totală de peste 100 mil. lei
În perioada auditată restanțele curente ale contribuabililor insolvabili au avut o tendință de majorare, iar la finele anului 2021 a constituit 206 mil. lei. În ultimii doi ani aceste datorii au crescut cu circa 60 mil. lei, fiind necesare soluții și instrumente pentru a stopa acest fenomen.
În final, în scopul remedierii neconformităților expuse au fost înaintate 10 recomandări, dintre care, potrivit informațiilor prezentate de către SFS și Ministerul Finanțelor, au fost implementate 5 recomandări, 3 fiind parțial executate și 2 rămânând neexecutate. Nivelul de executare constituie circa 70%.
Președinta CCFP, Tatiana Cunețchi, a subliniat că problematica abordată în auditul Curții de Conturi a fost una foarte importantă, pentru că ține de administrarea veniturilor în bugetul statului și de administrarea facilităților. „Mulțumim Curții de Conturi și Serviciului Fiscal de Stat pentru efort și receptivitate. Vreau să reiterez că este mult mai dificil să colectezi venituri pentru stat decât să cheltuiești”, a spus deputata, remarcând că fiscul a întreprins mai multe acțiuni pentru remedierea constatărilor făcute de auditori.
