CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
În scopul sporirii securităţii nucleare, Bulgaria, Lituania şi Slovacia s-au angajat, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să procedeze la închiderea anticipată şi la dezafectarea ulterioară a opt reactoare nucleare pentru care nu mai este posibilă modernizarea. Recunoscând că astfel de angajamente reprezintă o obligaţie excepţional de împovărătoare din punct de vedere social, economic şi financiar pentru aceste trei ţări, Uniunea Europeană a acordat asistenţă financiară programelor de dezafectare ale acestora (2 850 de milioane de euro, per ansamblu, pentru perioada 1999-2013).
Acest raport special are drept obiect implementarea programelor de dezafectare între 1999 şi sfârşitul anului 2010. Auditul a examinat dacă acţiunile programelor finanţate de UE au fost concepute luând în considerare necesităţile identificate şi dacă au fost executate conform planificării, precum şi dacă mecanismele instituite pentru guvernanţă au fost adecvate.
Curtea a constatat că, deşi Bulgaria, Lituania şi Slovacia au închis aceste reactoare, în conformitate cu angajamentul pe care şi l-au luat, şi deşi s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte dezafectarea, cea mai semnificativă parte a procesului ţine încă de viitor, iar finalizarea sa trebuie să facă faţă unui deficit de finanţare substanţial (care se cifrează la aproximativ 2,5 miliarde de euro).
• Identificarea activităţilor de dezafectare este încă în curs de realizare;
- Proiectele majore de infrastructură se confruntă cu întârzieri şi cu depășiri de costuri;
- Estimările de costuri nu sunt complete, întrucât lipsesc informaţii esenţiale privind deşeurile radioactive care trebuie tratate şi/sau privind instalaţiile şi tehnologiile necesare pentru tratarea lor;
- S-a acordat finanţare pentru o mare varietate de activităţi derulate în vederea atenuării consecinţelor închiderii anticipate a reactoarelor nucleare, deşi nu se cunoaşte măsura în care s-a obţinut atenuarea avută în vedere;
- Nu are loc nicio evaluare detaliată a necesităţilor, nu se stabileşte nicio ordine a priorităţilor şi nu se stabilesc nici obiective specifice. Responsabilităţile stabilite au un caracter difuz. Supravegherea exercitată de Comisie se concentrează mai curând pe execuţia bugetară şi pe implementarea proiectelor decât pe îndeplinirea obiectivelor programelor în ansamblu.
Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să procedeze la o evaluare în detaliu a necesităţilor, care să indice progresele realizate de programe şi activităţile care mai trebuie realizate şi care să conţină un plan global de finanţare în care să fie identificate sursele de finanţare.
Înainte de a efectua alte cheltuieli, Comisia Europeană ar trebui să analizeze resursele disponibile şi beneficiile pe care le preconizează. Un astfel de demers ar trebui să conducă, la rândul său, la adaptarea obiectivelor în funcţie de resurse şi la stabilirea unor indicatori de performanţă care să poată fi ulterior monitorizaţi şi cu privire la care să se poată raporta, în funcţie de necesităţi. Asistenţa financiară care se va acorda eventual după 2013 ar trebui să se fundamenteze pe o evaluare a valorii adăugate pe care o poate aduce un astfel de sprijin din partea Uniunii Europene; în această evaluare ar trebui să fie identificate activităţile specifice care ar urma să primească finanţare, ţinând seama şi de alte instrumente de finanţare, precum fondurile structurale.
http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/12010726.PDF
Serviciul relații internaționale
