Performanţele scontate în automatizarea proceselor electorale nu au fost atinse

Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei plenare din 28 ianuarie 2013  Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?".

La ședință au fost prezenţi Iurie Cecan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Andrei Prisăcari, şeful Direcţiei finanţele autorităţilor publice din cadrul Ministrului Finanţelor, Vladimir Grosu, vice-ministrul Justiţiei, Vitalie Stoian, comandantul Armatei Naţionale, Vasile Ciornîi, vice-directorul general al ÎS „CRIS „Registru", Serghei Popovici, directorul general al ÎS „Centrul de Telecomunicaţii", Andrei Cuşcă, şef-adjunct al Direcţiei politici TI a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Burghelea, consilier al ministrului Justiţiei, reprezentanţii PNUD şi alte persoane oficiale.

La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităților de organizare şi desfășurare a alegerilor şi a oricăror altor activităţi specifice aferente domeniului vizat. Curtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Comisia Electorală Centrală (CEC), în vederea aprecierii progresului înregistrat şi identificării problemelor şi deficienţelor în activităţile de automatizare a proceselor electorale şi implicit a gradului de realizare a obiectivelor Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova" în acest domeniu. Proiectul prevedea acţiuni menite să contribuie la dezvoltarea democraţiei prin consolidarea proceselor electorale, alături de alte activităţi conexe la nivel de ţară.

Pentru automatizarea proceselor electorale CEC şi-a propus un şir de obiective şi sarcini, care au fost aprobate prin Hotarîrea CEC nr.315 din 04.10.2006 şi Hotarîrea CEC nr.316 din 04.10.2006. În realizarea acestora CEC a fost asistată, la diferite etape, de partenerii naţionali şi internaţionali. Astfel, începând cu luna septembrie 2008, activităţile aferente automatizării proceselor electorale, în mare parte, au fost efectuate de Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova", ale cărui obiective constau în sprijinirea dezvoltării democratice în Moldova prin consolidarea proceselor electorale. Costul estimat pentru implementarea activităţilor Proiectului este de 4,5 mil. dolari SUA.

Automatizarea proceselor electorale a constituit o componentă importantă în dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova, prin consolidarea acestora şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei. Informatizarea proceselor electorale a fost desemnată drept o componentă foarte importantă a Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale - „Moldova electronică". Astfel, Comisiei Electorale Centrale i-au fost trasate, în acest sens, sarcini pentru perioada anilor 2005-2011. Rezultatul pozitiv trebuia să fie consemnat prin implementarea Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri" (SIAS „Alegeri") şi a Registrului de stat al alegătorilor (RSA), fapt ce trebuia să ducă la simplificarea proceselor electorale, excluderea factorului uman şi la crearea de premise pentru votul de la distanţă.

Evaluările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existența deficiențelor, problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor de automatizare a procesului electoral, care, în mare parte, au fost realizate în cadrul Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova", precum şi a constrângerilor ce au creat impedimente considerabile în atingerea obiectivelor stabilite.

Situaţia actuală constatată denotă lipsa de soluţii finite în domeniul automatizării proceselor electorale, astfel nefiind atinse obiectivele stabilite în acest sens şi fiind ratate beneficiile scontate. Rezultatele obţinute nu corespund obiectivelor trasate pentru CEC şi nici celor din Proiect. A fost constatat un nivel redus de finalizare a componentelor funcţionale ale SIAS „Alegeri" şi nefuncţionarea RSA.

Concepţia SIAS „Alegeri" indică asupra necesității soluţionării unui şir de probleme de ordin organizaţional şi tehnic, precum şi a operării unor modificări în cadrul legal. Deşi Concepţia a stabilit obiective îndrăzneţe, însă lucrurile nu au mers conform scenariului planificat, nefiind luată în calcul starea de lucruri şi capacităţile reale ale instituţiilor responsabile de proces, factorii externi şi situaţia nefavorabilă în domeniul TIC în ţară.

Se atestă un şir de factori cu influenţă considerabilă, care au contribuit la rezultatele modeste în domeniul alinierii proceselor electorale la standardele internaţionale:

• Eşecul realizării acţiunilor Strategiei „Moldova electronică" care a dus la lipsa de rezultate în domeniul interoperabilităţii, interconexiunii şi disponibilităţii sistemelor informaţionale din instituţiile de stat.
• Lipsa unui studiu complex asupra situaţiei în domeniul TIC, posibilităţilor şi capacităţilor reale ale participanţilor în procesul electoral.
• Nivelul scăzut de dotare cu tehnică de calcul şi cunoştinţe în domeniul TIC, precum şi problemele în asigurarea cu canale suficiente de comunicare în autorităţile publice locale (APL).
• Desfășurarea unui număr mare de scrutine în perioada de referinţă.
• Reţineri în identificarea surselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de Proiect.
• Realizarea obiectivelor de automatizare a proceselor electorale care a fost limitată la activităţile prevăzute în cadrul Proiectului, acesta suferind deseori revizuiri radicale şi în metodele de realizare.
• Eficienţa redusă de implicare a factorilor interesaţi de proces, pentru identificarea constrângerilor şi depăşirea impedimentelor.
• Deficienţe considerabile în controalele generale TI în cadrul CEC.
• Implicarea necorespunzătoare a CEC în cadrul realizării Proiectului şi, drept urmare, lipsa informaţiei necesare referitor la activităţile întreprinse în cadrul acestuia.

Factorii menţionaţi au dus la materializarea mai multor riscuri, astfel suplinindu-i cu mai multe cauze ce au avut impact negativ:

• Lipsa de consecvenţă şi clarviziune în procesul de realizare a activităţilor din cadrul Proiectului.
• Ajustările în activitate ce au avut loc ca urmare a necesităţii depăşirii deficienţelor, dar nu a unor analize complexe strategice.
• Lipsa datelor necesare funcţionării RSA şi SIAS „Alegeri".
• Dependenţa directă a RSA şi SIAS „Alegeri" de existenţa şi calitatea datelor externe.
• Întîrzierea implementării integrale a semnăturii digitale.
• Lipsa cadrului necesar de reglementare şi standardizare în domeniul TIC.
• Dezvoltarea de sine stătătoare în cadrul Proiectului a unei soluţii elaborate „de la zero".
• Capacitatea redusă de asimilare a Comisiei Electorale Centrale şi nivelul scăzut în gestionarea de sine stătătoare a sistemelor informaţionale complexe.

În condiţiile existente, automatizarea completă a proceselor electorale nu este posibilă. Astfel, pentru a optimiza eforturile şi a eficientiza investiţiile este foarte importantă valorificarea completă a oportunităţilor şi realizărilor existente sub aspectul atingerii obiectivelor reale şi tangibile. În acest sens, se recomandă separarea completă a RSA de componentele funcţionale ale SIAS „Alegeri" şi concentrarea la formarea de soluţii simple şi scalabile în domeniile cele mai importante.

În acest context, se identifică câteva riscuri importante, care trebuie luate în  consideraţie la etapele ulterioare:

• Învechirea morală a elaborărilor în cadrul soluţiei curente.
• Necesitatea revizuirii complete a concepţiei şi documentelor tehnice existente, inclusiv din aspectul respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
• Documentarea insuficientă a soluţiilor tehnice şi infrastructurii.
• Fluctuaţia cadrelor, în special a personalului TI, datorită nivelului scăzut al salarizării.
• Incapacitatea Comisiei Electorale Centrale de a asigura la un nivel corespunzător controalele generale TI din cadrul instituţiei.
• Imposibilitatea oferirii unui nivel suficient de asigurare cu tehnică de calcul şi personal calificat în cadrul autorităților publice locale şi secţiilor de votare.
• Efectuarea elaborărilor din cadrul Proiectului de către un cerc restrâns de persoane, fiind insuficient documentate etapele acestui proces.
• Necesitatea operării de modificări considerabile în legislaţie, care poate întâmpina dificultăţi şi reţineri.
• Necesitatea reingineriei proceselor interne din cadrul părţilor participante (preponderent, Comisia Electorală Centrală), care va necesita investiţii şi activităţi suplementare, precum şi reformarea completă a activităţii CEC.
• Dependenţa CEC de disponibilitatea, exactitatea şi veridicitatea datelor altor participanţi, fapt ce poate periclita orice efort în direcţia automatizării proceselor electorale, precum şi implicarea insuficientă a Guvernului în domeniul creării unui spaţiu informaţional unic în ţară.
• Preluarea de către Programul „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral" (activităţile Proiectului urmează a fi finalizate în august 2013) doar a unor activităţi nefinalizate din cadrul Proiectului, astfel celelalte fiind abandonate.

Actualmente, când SIAS „Alegeri", precum şi RSA nu pot facilita automatizarea proceselor electorale, iar începând cu anul 2015 CEC va avea responsabilitate directă şi nemijlocită de crearea listelor electorale în baza numărului de identificare a persoanei fizice (IDNP), este importantă focusarea la soluţionarea unor obiective mici, dar tangibile, încât acest proces să poată asigura un nivel înalt de exactitate şi securitate.

Constatând efectele procesului de învechire morală a soluţiilor concepute iniţial şi deficiențele vădite în finalizarea SIAS „Alegeri", în condiţiile dependenţei considerabile de elaboratorii externi şi capacității reduse a CEC în domeniul TI, ar fi raţională concentrarea la crearea RSA, ca o soluţie independentă, pe o platformă scalabilă şi luând în consideraţie situaţia reală.

Întocmirea listelor electorale, respectând toate rigorile impuse de legislaţie, nu este posibilă, atâta timp cât nu există posibilitatea interceptării datelor din toate registrele externe necesare. Menţionăm că, unele din acestea încă nu sunt elaborate, iar altele nu pot furniza date din diferite motive tehnice sau datele existente nu sunt exacte. Identificarea surselor de obţinere a informaţiei veridice şi actuale trebuie să fie o preocupare majoră a CEC şi celorlalte părţi implicate. Suplementar trebuie luată în calcul dotarea insuficientă cu tehnică de calcul şi personal calificat a APL  şi a secţiilor de votare, precum şi existenţa de probleme cu canalele de comunicare în unele localităţi, situaţie ce ar putea fi depăşită prin cooperarea cu alte proiecte la nivel de ţară.

Rezultatele obţinute diferă considerabil de cele vizate iniţial, însă CEC nu poate fi considerată unicul responsabil de situaţia curentă. Putem constata că influența factorilor externi a reprezentat o materializare a riscurilor aferente şi circumstanţelor nefavorabile, din cauza nivelului scăzut de investigare a situaţiei şi capacităţilor reale, precum şi al reţinerii în formarea unui spaţiu informaţional unic în ţară. Astfel, constatăm dependenţa de sursele externe de date şi întârzierea implementării noilor tehnologii de comunicare, autentificare şi securitate, prevăzute în cadrul Strategiei naţionale „Moldova electronică".

În prezent, putem constata că obiectivele stabilite iniţial au fost bazate pe o percepere a situaţiei sub prisma rezultatelor dorite, fără a fi luate în consideraţie circumstanţele reale, iar activităţile îndreptate în acest sens au fost lipsite de flexibilitate şi clarviziune. Actualmente, o activitate importantă asupra căreia trebuie concentrate eforturile este revizuirea şi reconceptualizarea obiectivelor de dezvoltare şi a scopurilor finale, prin prisma capacităţilor reale ale CEC şi ale celorlalţi participanţi la proces. Suplimentar trebuie menţionată necesitatea reingineriei proceselor interne, încât automatizarea acestora să poată fi efectuată într-o manieră eficientă şi calitativă.

Eforturile actuale ale CEC par a fi mult mai realiste decât cele stabilite iniţial, însă dependenţa considerabilă de factorii externi, care actualmente nu pot fi controlaţi, ar putea afecta rezultatul scontat. Astfel, influența acestora urmează a fi minimizată prin crearea unui grup de lucru permanent, cu participarea tuturor instituţiilor participante: furnizori sau beneficiari de date şi servicii.

Concluzionând cele menţionate în  Raportul de audit, se atestă că performanţele scontate în automatizarea proceselor electorale nu au fost atinse. Se remarcă importanţa asigurării unei viziuni unice, la nivel de ţară şi de instituţie, a modului de abordare a problemelor strategice de dezvoltare şi necesitatea efectuării unei monitorizări adecvate a tuturor iniţiativelor în domeniu, întru asigurarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii iniţiativelor.

Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

Examinarea auditului Proiectul de îmbunătăţire a calităţii învăţământului în mediul rural

Vizita experților Oficiului Național de Audit al Suediei, în contextul proiectului de asistență tehnică