CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Acest lucru a fost declarat de Marian Lupu, președintele Curții de Conturi, în cadrul ședinței Parlamentului în care au fost audiate rapoartele privind activitatea Curții de Conturi pentru anii 2020-2021. Potrivit lui, în 2020 Moldova a primit de la donatorii externi 5,4 miliarde de lei și doar 48% din această sumă a fost asimilată, iar în 2021 - 5,1 miliarde de lei și 51% a fost asimilată. El a menționat că pandemia și războiul care a urmat au agravat situația în acest domeniu, dar prețul slabei absorbții a mijloacelor este foarte mare, deoarece la acești bani se plătește dobândă. Marian Lupu a subliniat că această problemă va persista și în viitor, când Republica Moldova va avea un acces bun la fondurile europene, pe care nu le va putea asimila dacă situația nu se va schimba.
În cadrul prezentării raportului, șeful CE a enumerat un șir de alte probleme care au fost identificate pe parcursul ultimilor doi ani de audit. Una dintre acestea este creșterea numărului de achiziții publice de valoare mică, care nu se reflectă în sistemul Mtender și, dimpotrivă, scăderea volumului și numărului de contracte atribuite prin licitații.
Astfel, în anul 2020, prin Mtender au fost atribuite circa 21.000 de contracte în valoare de 9,04 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4% din PIB și 15% din bugetul public național. În 2021, numărul de contracte a scăzut la jumătate, iar valoarea a scăzut la 8,4 miliarde de lei. În același timp, volumul achizițiilor de valoare mică a crescut de la 5,9 miliarde de lei la 10 miliarde de lei. În același timp, doar 44% dintre instituții au raportat astfel de achiziții la agenția de profil. "Acest lucru demonstrează că Mtender raportează doar jumătate din mijloacele aprobate de la bugetul de stat pentru achiziții, iar restul achizițiilor rămân în umbră", a declarat Marian Lupu. El a calificat drept o altă problemă sistemul de facilități fiscale și vamale, majoritatea cărora nu au date statistice, iar eficiența lor nu a fost studiată. "Dacă concesiile vamale sunt acordate în cadrul obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv în cadrul acordurilor comerciale multilaterale și bilaterale, în ceea ce privește concesiile fiscale nu există astfel de obligații, acestea sunt decizii interne.
Aceste privilegii ar trebui să fie acordate ca stimulente și nu ca măsuri de susținere socială. Prin urmare, rezultatul ar trebui să fie noi locuri de muncă, creșterea producției, a exporturilor, a salariilor. Este timpul să aflăm care sunt stimulentele fiscale benefice și care sunt cele care sunt în detrimentul bugetului", a declarat șeful Curții de Conturi. El a subliniat că există în continuare o problemă de neimplementare a recomandărilor din cadrul JV: în medie, de la 20% până la 30% din recomandările auditorilor sunt implementate an de an, în timp ce restul rămân neimplementate.
În același timp, el s-a arătat mulțumit de faptul că în Planul de acțiune al Guvernului pentru 2023 aproape 17% din cele aproape 660 de măsuri sunt planificate pe baza recomandărilor Curții de Conturi.
