CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.JPG)
Curtea de Conturi a examinat pe 10 decembrie 2012, în cadrul şedinţei plenare, Raportul auditului regularității gestionării mijloacelor financiare ale Fondului de investiții sociale din Moldova, destinate dezvoltării rurale pe anii 2008-2011, în cadrul managementului fondului și unor autorități publice locale beneficiare.
La ședință au fost prezenţi Boris Popadiuc, director executiv al Fondului de investiții sociale din Moldova (FISM), Vasile Magnet, consultant tehnic principal al FISM, Tudor Ţurcanu, şeful Direcţiei controlul volumelor şi costului lucrărilor al Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Misiunea de audit a avut drept scop verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) din raion a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii cadrului normativ a procedurilor de evaluare, planificare și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și de planificare, executare și raportare a cheltuielilor bugetare; administrării și integrității patrimoniului public.
Informaţie generală
Temei pentru crearea FISM au servit acordurile guvernamentale, încheiate cu Banca Mondială şi conducerea Programului Guvernamental al SUA (USAID), cu suportul financiar al acestora. Scopul Fondului este de a contribui la implementarea strategiilor şi programelor naţionale prin împuternicirea comunităţilor sărace şi a instituţiilor lor în gestionarea necesităţilor prioritare de dezvoltare; pilotarea unor metode noi de dezvoltare comunitară şi de asistenţă socială, analizarea eficienţei acestora, recomandarea lor spre replicare diferitor agenţii şi instituţii la nivel local şi raional. Prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 19.05.1997 a fost aprobată componenţa Consiliul naţional al Fondului de investiţii sociale din Moldova, pe baze obşteşti, care urmează să asigure autonomia funcţională a FISM.
În contextul politicilor şi strategiilor de dezvoltare din Moldova, de rând cu acordarea asistenţei tehnice şi financiare, FISM reprezintă pentru comunităţi şi un mecanism de însuşire a noilor principii de guvernare locală, menite să asigure: implicarea populaţiei în procesul de luare a deciziilor; modalităţi de identificare a problemelor prioritare; planificarea strategică; monitorizarea implementării proiectelor şi a mijloacelor financiare; menţinerea şi asigurarea durabilităţii obiectelor renovate; managementul financiar; dezvoltarea instituţională a administraţiei publice locale şi organizaţiilor neguvernamentale.
În conformitate cu acordurile semnate de către Banca Mondială şi Republica Moldova, FISM susţine financiar implementarea următoarelor componente de bază:
Dezvoltare comunitară. Obiectivul propus la această componentă fiind sporirea capacităţilor administraţiei publice locale de a organiza în parteneriat cu organizaţiile comunitare şi societatea civilă servicii sociale îmbunătăţite la nivel local, prin implementarea microproiectelor de infrastructură.
Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială. Obiectivul urmărit constatând în sporirea capacităţilor administraţiei publice locale în dezvoltarea, în parteneriat cu societatea civilă, a unei reţele coordonate de servicii integrate de asistenţă socială la nivel de raion.
Dezvoltarea capacităţilor, comunicare, monitorizare şi evaluare. Obiectivul principal fiind sporirea capacităţilor comunităţilor de a contribui la elaborarea politicilor naţionale prin dezvoltarea şi testarea unui mecanism instituţional durabil.
În procesul de activitate, FISM a gestionat surse financiare oferite de către Banca Mondială, alți diferiţi donatori, precum și surse financiare interne (contribuțiile Guvernului și ale comunităților locale). De sursele respective au beneficiat localităţile rurale şi urbane, suportul financiar fiind oferit în conformitate cu necesităţile stringente identificate de către comunităţi.
FISM a acordat asistenţa tehnică şi financiară necesară la toate etapele de implementare a subproiectelor, inclusiv pentru desfăşurarea procedurilor de achiziții în comunităţi, responsabilitatea privind organizarea și desfășurarea acestora fiind delegată localităţilor și desfășurate de către APL cu implicarea populaţiei, a grupurilor de iniţiativă create în localităţi pentru implementarea subproiectelor și ONG-urilor locale, prin aceasta urmărindu-se şi o metodă de învăţare a modalităţilor de organizare a comunităţii, evaluare a necesităţilor prioritare, gestionare eficientă a resurselor alocate pentru dezvoltarea comunităţii.
Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, verificările au fost efectuate la FISM, probele de audit fiind colectate la 266 subproiecte în sumă totală de 268,6 mil. lei, implementate în 154 localități din 13 raioane ale republicii și mun. Bălți, ceea ce constituie 38,3% din totalul subproiectelor (695) și 41,3% din suma totală a costului acestora (649,8 mil. lei).
În cadrul activităților de audit au fost verificate: modul de selectare și atribuire a subproiectelor în dependență de necesitățile comunităților; corectitudinea efectuării achizițiilor de mărfuri, lucrări și servicii; legalitatea executării cheltuielilor pentru investiții și lucrări de reparație capitală, precum și corectitudinea reflectării acestor cheltuieli în evidența contabilă și în rapoartele financiare ale FISM; asigurarea gestionării și integrității patrimoniului valorificat.
Iregularităţi şi încălcări
În perioada verificată, atât organele de conducere ale FISM cât și AAPL ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) verificate nu au depus eforturi maxime în vederea asigurării unei discipline financiare corespunzătoare, care să asigure legalitatea și regularitatea respectivă. Totodată, cadrul normativ-regulator existent nu a permis o gestionare eficientă a mijloacelor financiare ale FISM, iar lipsa unor reguli exhaustive nu permis o monitorizare conformă a procesului de implementare a subproiectelor.
Beneficiarii de investiții (UAT) nu întotdeauna au respectat condițiile și obligațiunile stipulate în acordurile de grant și actele normativ-regulatorii în vigoare, ceea ce, în opinia auditului constituie o conlucrare inadecvată între beneficiari și FISM. Astfel, au fost generate disfuncționalități în procesul de implementare a subproiectelor, nefiind asigurată durabilitatea în procesul de utilizare eficientă a obiectelor; efectuarea de achiziții publice cu încălcarea cadrului legal normativ; necorespunderea managementului cheltuielilor exigențelor și normelor legal-regulatorii; calitate precară de executare a lucrărilor la implementarea subproiectelor; utilizarea neregulamentară și ineficientă a resurselor financiare publice; gestionarea patrimoniului public, care lasă de dorit; o stare nesatisfăcătoare a managementului financiar-contabil.
Managementul financiar în gestiunea cheltuielilor la implementarea subproiectelor nu s-a încadrat în normele legale prevăzute, în consecință fiind admise un șir de nereguli și abateri de la cadrul regulator, care afectează eficiența utilizării mijloacelor publice.
În lipsa documentației de proiect, elaborată și verificată în mod regulamentar, au fost contractate și efectuate lucrări la implementarea subproiectelor în 158 UAT în sumă totală de 151,6 mil. lei. Totodată, utilizarea neconformă a prevederilor codului practic la elaborarea documentației de proiect pentru contractarea lucrărilor, a creat un impediment la verificarea integrală a volumelor de materiale și lucrări, precum și a costurilor acestora.
Neasigurarea unei evidențe conforme din partea beneficiarilor de investiții (UAT) a valorilor edificate din sursele Fondului (la implementarea subproiectelor), precum și neacordarea unei asistențe corespunzătoare din partea FISM în această privință, au generat iregularități soldate cu ţinerea neconformă a evidenţei contabile şi reflectarea incorectă în evidenţă a operaţiunilor efectuate; neînregistrarea corespunzătoare a mijloacelor fixe şi valorii lor (48,1 mil. lei); denaturarea datelor din rapoartele financiare (55,8 mil. lei).
Au fost înregistrate iregularităţi în sistemul de management al gestionării patrimoniului public, ce se exprimă prin:
- lipsa unei evidenţe corespunzătoare a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate;
- nedeterminarea responsabilităţii manageriale pentru buna gestiune a bunurilor încredinţate;
- neasigurarea durabilității obiectelor renovate. Au fost admise cheltuieli ineficiente n sumă totală de peste 2,35 mil. lei pentru valorificarea unor obiecte, care nu se exploatează şi utilizează, unele din ele fiind deja deteriorate. Toate acestea se datorează inexistenței unei politici exhaustive de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public.
- S-a depistat un management contabil necalitativ, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, nereguli în decontări, ca rezultat fiind raportate eronat situațiile patrimoniale.
Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
