Misiunea de audit în raionul Basarabeasca

Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale și gestionării patrimoniului public din raionul Basarabeasca pe anul 2011 a fost examinat pe 10 decembrie 2012 în cadrul şedinţei plenare a Curţii de Conturi.

La ședință au fost prezenţi Nicolai Kendighelian, preşedintele r-lui Basarabeasca, Vasile Guzun, vice-preşedintele r-lui Basarabeasca, Ludmila Pozdeeva, contabil şef al Direcţiei generale finanţe Basarabeasca, Aurelia Gnatovscaia, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Basarabeasca, Maria Muntean, şeful Secţiei bugetare a DGF, Tatiana Untilă, şeful Oficiului cadastral teritorial Basarabeasca, Nicolai Nicolaev, primarul or. Basarabeasca, de asemenea, primarii satelor Abaclia, Başcalia, Sadaclia.

Misiunea de audit a avut drept scop verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) din raion a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii cadrului normativ a procedurilor de evaluare, planificare și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și de planificare, executare și  raportare a cheltuielilor bugetare; administrării și integrității patrimoniului public.

Informaţie generală

Potrivit constatărilor de audit, din 17470,94 ha de terenuri agricole ale r-lui Basarabeasca, în 2011 nu au fost prelucrate 3041 ha (17,4 %), ceea ce a dus la diminuarea volumului producției agricole cu 28,4 mil. lei (în prețurile anului 2010). Cu toate că, în anii 2006-2011 numărul agenților economici înregistrați a crescut cu 9,8% (de la 3379 până la 3711), volumul producției industriale s-a  micșorat cu 30% și al construcțiilor - cu 66,8%.

Deși în raion s-a înregistrat majorarea numărului populației apte de muncă cu 3,2% (de la 19359 până la 19969), numărul persoanelor plasate în câmpul muncii s-a diminuat cu 18,2% (de la 6019 până la 4923). Concomitent, s-a micșorat și fondul de remunerare a muncii cu 10,6% (104,2 mil. lei în 2011 și 116,6 mil. lei în 2006), iar salariul mediu lunar al unui angajat pe raionul Basarabeasca a alcătuit 1987 lei, sau circa 62% față de salariul mediu lunar pe țară (3193,9 lei). Reducerea semnificativă a activității economice provoacă riscul de disproporții structurale în economia raionului. Astfel, ponderea angajaților din sectorul bugetar în numărul total al angajaților a crescut cu 1,6 puncte procentuale, iar contribuția acestora în formarea veniturilor de la impozitul pe venitul din salariu, achitate în bugetul local, s-a majorat cu 25 de puncte, atingând în 2011 nivelul de 34,2%.

Cu toate că raionul se mărginește cu regiunea Odesa din Ucraina, avantajele amplasării la frontieră nu sunt folosite, nu sunt încheiate și realizate unele acorduri de dezvoltare economică și de vecinătate. Drumul auto R3 la sectorul Hîncești-Cimișlia-Basarabeasca este în stare depășită, iar linia căii ferate Bessarabscoie-Berezino-Odessa a fost demontată.

Analiza bugetelor UAT din raion denotă că, sursa de bază a veniturilor o constituie transferurile de la bugetul de stat și granturile, a căror pondere a atins nivelul de 78,6% (în anul 2007 - 56,5%, majorându-se până în 2011 cu peste 22 puncte procentuale). Veniturile proprii au constituit 21,4%, pe parcursul mai multor ani fiind în continuă scădere.

Iregularităţi ţi deficienţe

Conform constatărilor de audit, măsurile întreprinse de autoritățile executive din raionul Basarabeasca privind managementul execuţiei bugetare nu au corespuns în măsură deplină rigorilor de legalitate și raționalitate a exercițiului bugetar, fiind depistate unele nereguli şi abateri pe întreg procesul bugetar. Patrimoniului public a raionului a fost gestionat ineficient. Aceste deficienţe influenţează negativ asupra realizării priorităților economice și sociale ale raionului Basarabeasca.

În perioada verificată, AAPL (de nivelul I şi II) din raion n-au realizat măsuri sistemice în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar, respectiv, n-au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare. Nu au fost evaluaţi indici fiscali şi bugetari, care ar asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I şi II din raion.

Direcţia generală finanţe nu şi-a exercitat exhaustiv atribuţiile în cadrul elaborării bugetelor locale, n-a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL şi cu organele fiscale, precum şi cu agenţii economici, care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare. Deficienţele respective au condus la neluarea în calcul, în procesul de formare a veniturilor bugetare, a veniturilor în sumă de 1,0 mil. lei.

 Planificarea ineficientă a veniturilor bugetare, precum și lipsa activităţii în domeniul  identificării și colectării surselor proprii de venituri constituie un impediment în consolidarea propriilor bugete. Verificările selective ale auditului denotă că, neîncasarea integrală a plăților pentru arenda terenurilor agricole și terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, a impozitului funciar și plăților din locațiunea imobilelor proprietatea publică au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de până la 2,5 mil. lei.

O rezervă semnificativă la acumularea veniturilor la bugetele UAT o constituie şi restanţele contribuabililor, care, la situaţia din 31.12.2011, au constituit 0,9 mil. lei.

Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învățământ pentru UAT, divergențe dintre contingentul stabilit şi numărul real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat au generat faptul că, în anul 2011 bugetul raional a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 5,1 mil. lei. Utilizarea la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I a numărului neconfirmat de elevi a generat faptul că, bugetul raional a beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat de 2,7 mil. lei, suma de 1,2 mil. lei fiind repartizată pentru achitarea datoriilor creditoare pentru energia electrică ale Întreprinderii municipale „Apă-Canal", amenajarea teritoriului, procurarea mărfurilor, cheltuieli capitale, reparația secțiilor Instituției medico-sanitare publice „Spitalul raional", procurarea utilajului și medicamentelor pentru instituția medicală.

Ca urmare a nerespectării cadrului legal referitor la transferurile aprobate pentru UAT de nivelul I, Direcţia generală finanţe a distribuit aceste transferuri în lipsa unor calcule argumentate, astfel formându-se o discrepanţă în sumă de 1,5 mil. lei între transferurile calculate şi cele real alocate UAT.

La executarea cheltuielilor din bugetele locale pentru retribuirea muncii n-au fost respectate prevederile legale, în anul 2011, în acest scop, fiind utilizate neregulamentar 350 mii lei.

Se menţionează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului, necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. Managementul ineficient în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum și nerespectarea legislației în vigoare au determinat folosirea neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 2,2 mil. lei.

Încălcarea cadrului regulator, ce ţine de efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea pazei paramilitare a depozitului de păstrare a pesticidelor perimate, a condiționat efectuarea unor cheltuieli ineficiente în sumă de 257,2 mii lei.

Nu s-au respectat prevederile legale la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă, fiind necesară și eficientizarea managementului financiar al acestor mijloace.

AAPL nu au respectat prevederile legale ce țin de limitele de întreținere a unităților de transport și norma de consum a carburanților, fapt ce a dus la efectuarea cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de 68,7 mii lei. S-a identificat riscul de fraudă la reparația autoturismelor ale Consiliului raional.

Lipsa politicii economice ce ar călăuzi activitatea serviciilor publice de gospodărie comunală și carențele în administrarea acestora au condiționat:

• înregistrarea pierderilor de către întreprinderile municipale și dezafectarea mijloacelor publice în sumă de 350 mii lei;
• fondarea a două întreprinderi municipale cu unul și același gen de activitate, ceea ce dublează cheltuielile administrative și majorează costul serviciilor comunale prestate;
• transmiterea către întreprinderile municipale a bunurilor în sumă de 17,9 mil. lei, fără a stabili titlul valorilor transmise, ceea ce a afectat raportarea veridică a rezultatelor financiare ale operatorilor economici;
• neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public în sumă de 4,6 mil. lei, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale și neexcluderea din evidența fondul locativ a imobilelor privatizate în valoare de 88,3 mil. lei;
• furnizarea serviciilor publice necalitative în domeniul gospodăriei comunale a generat cheltuieli neregulamentare în sumă de 64,7 mii lei.

Gestionarea patrimoniului public

Factorii de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raion nu au asigurat pe deplin regularitatea şi legalitatea administrării patrimoniului public, încălcând prevederile legislației în vigoare. De asemenea, lipseşte un cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local. Astfel:

• nu a fost asigurată înregistrarea regulamentară în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 242,3 mil. lei și a terenurilor cu suprafața de 5154,4 ha;
• au fost efectuate tranzacții cu risc de fraudă cu obiecte imobile și pierderea dreptului de proprietate asupra lor;
• nu a fost identificat și contabilizat patrimoniul  proprietate publică, transmis în gestiune Instituţiei medico-sanitare publice de către Consiliul raional, în valoare de circa 31,3 mil. lei și încheierea neconformă a contractelor de comodat pentru acest patrimoniu;
• nu a fost înregistrat regulamentar la organele cadastrale conductelor de gaz, precum şi nu a fost asigurată transmiterea acestora (în bază de contract) întreprinderilor din domeniul corespunzător, pentru deservirea tehnică.

Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

Membrul Curţii de Conturi, decorat cu „Meritul Civic\"

Experiența țărilor europene privind implementarea standardelor IPSAS, discutată în cadrul unui atelier organizat de SIGMA