CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat la 18 iulie, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) încheiate la 31 decembrie 2022. Astfel, potrivit datelor Curții, au fost depistate mai multe deficiențe, printre care limitarea și imposibilitatea auditului de a se exprima asupra cheltuielilor totale în sumă de 851 milioane lei, utilizate pentru acordarea compensațiilor cetățenilor în perioada rece a anului.
Astfel, CCRM notează că în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2022, MMPS a efectuat cheltuieli de 851 milioane lei, care au fost destinate pentru a ajuta cetățenii la achitarea facturilor la gaze naturale, energie termică și energie electrică prin acordarea compensațiilor.
Potrivit datelor acumulate în Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică” s-au înregistrat circa 763 mii de cereri. La completarea cererii, solicitantul urma să declare veniturile obținute de către fiecare membru al gospodăriei casnice, estimate ca venit mediu lunar pe ultimele 6 luni.
Pentru a verifica integrarea și filtrele care funcționează în acest sistem informațional auditorii au extras din sistem datele privind cetățenii care au declarat venituri în sumă de până la 6000 lei, este menționat în comunicat.
„Respectiv, din totalul de circa 300 mii de persoane au fost selectate conform eșantionului de audit 30 mii de persoane, datele cărora au fost verificate și contrapuse cu datele din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, pe parcursul anului 2022 potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, aceste persoane fizice au declarat venituri în sumă de 621 milioane lei, iar potrivit datelor declarate în Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” în baza cererii privind acordarea gradului de vulnerabilitate, veniturile au fost de 95 milioane lei, ceea ce constituie doar 15% din suma veniturilor totale acumulate.
Verificarea de către audit a datelor pentru 38 de persoane fizice, care au obținut venituri semnificative în sumă de 29 milioane lei, inclusiv unele persoane fizice având venituri de peste 2 milioane lei per persoană, s-a constat că Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” pentru persoanele respective a stabilit eronat acordarea gradul de vulnerabilitate energetică foarte ridicată”, se arată în raport.
La solicitarea Curții de Conturi, Ministerul a reexaminat datele la aceste 38 de persoane în baza veniturilor declarate la Serviciul Fiscal de Stat de către ei, și a identificat date declarate eronat în Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică”, ceea ce a determinat cheltuieli nejustificate în sumă de 84 mii lei.
CCRM notează că datele de mai sus denotă riscuri de efectuare a cheltuielilor publice nejustificate și neregulamentare, iar echipa de audit a fost în imposibilitatea de a se expune asupra cheltuielilor totale în sumă de 851 milioane lei.
Alte iregularități depistate de CCRM este limitarea și imposibilitatea auditului de a se exprima asupra valorii ajutoarelor umanitare destinate refugiaților din Ucraina reflectate în sumă de 59 milioane lei, iar contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, a fost subevaluat cu 32,9 milioane lei aferente investițiilor în Centrul Republican Experimental Protezare Ortopedie și Reabilitare (CREPOR).
„Astfel, valoarea contului a fost diminuată, ca urmare a reînregistrării integrale a investițiilor efectuate de MMPS în infrastructura instituției fondate, precum și a transmiterii în gestiune a clădirilor și terenurilor ce fac parte din domeniul public a proprietății statului. Instituția publică CREPOR în 2019 a fost reorganizată din întreprindere de stat în instituție publică, însă aceasta nu a înregistrat separat datoria pentru bunurile imobile și terenurile primite în gestiune economică în valoare de 46 milioane lei și respectiv, de 19 milioane lei”, notează Curtea de Conturi.
Totodată, potrivit Curții de Conturi, MMPS a supraevaluat cu 24 milioane lei valoarea contului „Active nemateriale” ca urmare a ne casării a 15 module nefuncționale din 21 existente în Sistemul Informațional Asistența Socială și subevaluarea aceluiași cont cu valoarea de 905 mii lei, prin necontabilizarea a 3 sisteme informaționale de către 3 entități, dintre care și Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” în valoare de circa 815 mii lei.
Peste 66 mii persoane cu statut de șomer pentru anul 2022
La capitolul reducerea șomajului și asigurarea nivelului de ocupare a forței de muncă se denotă că, numărul persoanelor cu acest statut pentru anul 2022 a fost de peste 66 mii persoane, este menționat în raportul Curții de Conturi.
„În context, auditul a determinat mai multe probleme și iregularități precum, insuficiența controlului la nivel central și teritorial ce ține de verificarea dosarelor și stabilirea regulamentară a drepturilor șomerilor, angajatorilor, determinând situații de calculări incorecte a acestor plăți în sume nesemnificative cantitativ, dar semnificativ din punct de vedere calitativ, deoarece acestea oferă surse de existență pentru beneficiari”, potrivit Curții de Conturi.
Astfel, potrivit CCRM, din totalul dosarelor analizate a persoanelor cu statut de șomer, 66 de persoane au rămas la locul de muncă oferit, alte 42 persoane au demisionat după 3 luni de la angajare.
Auditul a menționat că, cu aceste persoane au fost încheiate contracte individuale de muncă la cele mai mici salarii, care constituiau circa 4000 de lei sau 38%, față de salariul mediu pe economie de 10500 de lei.
„Rata înaltă de eliberare a șomerilor angajați denotă că agenții economici, nu au întreprins suficiente măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în pofida faptului că au accesat subvenționarea locului de muncă.
O altă problemă este subvenționarea locului de muncă pentru angajarea șomerilor cu dizabilități, care denotă că în anul 2022, din 1896 de persoane cu statut de șomer cu dizabilități, doar 5 persoane au fost plasate în câmpul muncii. O cauză ar fi lipsa condițiilor de muncă pentru acest tip de șomeri din partea angajatorilor, precum și insuficiența acțiunilor MMPS și ANOFM”, notează CCRM.
Totodată, raportul CCRM mai indică că anul 2022, pentru Republica Moldova a fost unul specific reieșind din situația ce ține de persoanele refugiate din Ucraina ca urmare a războiului din această țară.
Astfel, este notat că una dintre misiunile MMPS în procesul de gestionare a crizei refugiaților a fost în asigurarea acestor persoane cu loc de trai și servicii sociale pentru care au fost înființate 133 de Centre de Plasament Temporare pentru Refugiați, dintre care la finele anului 2022 au fost funcționale 68 de centre.
„Pentru funcționalitatea centrelor, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 97 milioane lei, inclusiv pentru compensarea cheltuielilor de personal – 23 milioane lei, servicii comunale și de întreținere – 54 milioane lei, alte cheltuieli – 18 milioane lei.
Reglementarea incertă, neuniformă și incompletă a funcționării și finanțării centrelor pentru refugiați, precum și lipsa unor procese și mecanisme de control asupra mijloacelor publice alocate pentru întreținerea centrelor a generat riscuri privind corectitudinea și conformitatea utilizării acestor mijloace financiare”, arată CCRM.
În context, audierea a 7 centre pentru refugiați a stabilit iregularități și aspecte problematice ce au determinat utilizarea nejustificată a mijloacelor financiare publice în sumă de 1,1 milioane lei, notează CCRM.
Referitor la Proiectul investițional de construcție a 80 de apartamente (mun. Chișinău) cu valoarea de 67 milioane lei, care urmau a fi repartizate și transmise participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, CCRM notează că nu și-a atins scopul propus.
„Acest proiect la moment se află în proprietatea statului nefiind locuibil, iar în perioada auditată au fost suportate cheltuieli de pază în sumă de 419 mii lei. De menționat că, pentru investițiile la acest imobil persistă riscul ca o parte din lucrările efectuate va necesita reevaluări și realocări de mijloace financiare publice suplimentare la cele 67 milioane lei deja alocate, în scopul reparării imobilului degradat anterior utilizării. Mai mult ca atât, rețelele interioare a blocului locativ si echipamentul instalat nu au fost exploatate circa 7 ani, ceea ce va determina necesitatea costurilor suplimentare pentru revizuirea și punere în funcțiune a blocului de circa 540 mii lei”, se mai arată în raport.
Raportul financiar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale audiat de Curtea de Conturi se referă la exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2022.
