CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.jpg)
Pe parcursul anului trecut, 47,4% din totalul cheltuielilor raportate de Ministerul Culturii, mai exact 207,9 mil. lei, au fost făcute pentru a acoperi subvențiile acordate instituțiilor teatral-concertistice. „Valoarea subvențiilor este una substanțială”, a concluzionat Curtea de Conturi, care a scos la iveală un șir de lacune urmare a auditului rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii. O gestionare cu probleme a fost depistată și la capitolul păstrării și valorificării patrimoniului național.
Potrivit misiunii de audit, patrimoniul gestionat la finele anului trecut de ministerul Culturii a constituit 1,1 mld. lei sau cu 706,5 mil. lei mai mult comparativ cu situația din 31.12.2021.
Cheltuielile efective ale ministerului pentru anul 2022 au constituit 445,3 mil. lei, cu 324,8 mil.lei mai mult față de anul precedent. Urmare a examinării tururor rapoartelor financiare, misiunea de audit a opiniat că deficiențele constatate au afectat bilanțul contabil. Jumătate dintre cheltuieli au fost vărsate în subvențiile acordate instituțiilor teatral-concertistice.
„Valoarea subvențiilor acordate teatral-concertistice este una substanțială vis-a-vis de bugetul anual consolidat al Ministerului Culturii. Astfel, în anul 2022, au fost raportate subvenții, alocate acestor categorii de beneficiari, în sumă totală de 207,9 mil. lei, ceea ce constituie 47,4% din totalul cheltuielilor efective raportate de Ministerul Culturii”, se menționează în audit.
Totodată, misiunea de audit a atestat mai multe iregularități și la acordarea subvențiilor pentru proiectele culturale desfășurate de organizațiile necomerciale, deoarece lipsesc documentele confirmative privind utilizarea mijloacelor primite, documentele cu informații generale și cu serviciile prestate. Astfel de iregularități au fost constatate și în anii precedenți.
De altfel, auditul nu a putut determina valoarea patrimoniului național proprietate publică a statului în domeniul cinematografiei, întrucât patrimoniu este dispersat prin diferite instituții, care nu sunt fondate de către minister.
- SA „Moldova-film”, la păstrarea căreia se află 52 filme din filmoteca națională în valoare de 9,03 mil. lei în lipsa unui contract de păstrare și asigurare a integrității acestora;
- Arhiva Națională, ce păstrează 1255 filme, care însă sunt neevaluate;
- SA „Moldcinema”, păstrează atât filme de producție națională, cât și de producție străină, numărul și valoarea cărora nu a fost posibil de stabilit.
Nici la capitolul monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural național nu stăm prea bine. Potrivit Curții de Conturi, în acest moment registrul monumentelor este „uzat moral”.
„Insuficiența unui control intern managerial a dus la neasigurarea inventarierii, evaluării și înregistrării în evidența contabilă a monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural național. Registrul acestora, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1531/1993 este uzat moral, acesta din start includea date neveridice despre obiectele incluse, unele obiecte de cult de facto fiind demolate încă în perioada anilor 1970, iar în locul acestora fiind amplasate alte bunuri imobile, inclusiv din proprietate privată”, au opiniat reprezentanții misiunii de audit.
Misiunea de audit precizează că din 10 recomandări înaintate încă acum un an, Ministerul Culturii a executat doar o singură recomandare, alte 2 au fost parțial executate, iar 7 neexecutate. Curtea de Conturi a concluzionat că problemele identificate se datorează capacităților instituționale reduse, precum și lipsei monitorizării activității entităților subordonate.
