CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
(Înregistrarea video a şedinţei http://www.youtube.com/watch?v=l4E3njEsjnY&feature=youtu.be )
Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Cahul pe anul 2011 a fost examinat pe 23 noiembrie 2012 în cadrul şedinţei plenare a Curţii de Conturi.
La ședință au fost prezenţi Veronica Guţu, consultant principal în Comisia administrație publică și dezvoltare regională a Parlamentului, Ion Butmalai, secretar al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, Mihai Doruc, şeful Direcţiei administrarea proprietăţii publice din cadrul Agenției Proprietății Publice, Avram Micinschi, președintele raionului Cahul, Tatiana Zagorschi, șeful Direcției generale finanțe Cahul, Eugeniu Ciobanu, șeful Direcției construcții, gospodărie comunală și drumuri Cahul, Tatiana Hulub șeful Direcţiei generale învățământ, Gheorghe Lavric, șeful Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, Petru Burlacu, primarul or. Cahul, primarii satelor: Crihana Veche, Manta, Văleni, Roșu, Moscovei, Vadul lui Isac.
Misiunea de audit a avut drept scop verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) din raion a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii cadrului normativ a procedurilor de evaluare, planificare și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și de planificare, executare și raportare a cheltuielilor bugetare; administrării și integrității patrimoniului public.
Sintetizând abaterile și iregularităţile admise de autoritățile administrației publice locale (AAPL) din raionul Cahul în procesul bugetar și în gestionarea patrimoniului public în anul 2011, Curtea de Conturi a concluzionat, că AAPL nu au manifestat interesul necesar în vederea asigurării unei discipline financiar-bugetare rigide, pentru promovarea legalității și regularității respective în exercițiul bugetar și în administrarea patrimoniului public, pentru realizarea intereselor publice de ordin economico-social.
Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT denotă că, în anul 2011, sursa principală a acestora rămâne a fi transferurile din bugetul de stat, a căror pondere a constituit 71,7%, fiind în creştere cu 2,1% faţă de anul 2009. Ponderea veniturilor proprii a constituit 23,4%, acestea fiind urmate de mijloacele speciale - 4,3%. De menționat că pe parcursul ultimilor ani veniturile totale ale bugetelor UAT au avut o tendinţă de creştere de la 204,2 mil. lei (în anul 2009) până la 266,6 mil. lei (în anul 2011), însă, în pofida acestui fapt, ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor, începând cu anul 2008 (30,3%) și până în anul 2011 (23,4%), a înregistrat o tendință de micșorare, diminuându-se în 4 ani cu 6,9 punte procentuale.
În perioada supusă verificării, AAPL (de nivelul I și II) din raion nu au întreprins măsuri sistemice în materie de evaluare și monitorizare a potențialului economico-financiar, respectiv, nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea unor indici fiscali și bugetari, care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I și II din raion. Totodată, Direcția generală finanțe (DGF) nu și-a exercitat exhaustiv atribuțiile în cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale, nedispunând de proceduri și instrumente ce țin de formarea bazei de impozitare. DGF nu a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL și cu organele fiscale, precum și cu agenții economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare, ca urmare diminuând și gradul de responsabilitate conferită DGF prin atribuțiile funcțional-instituționale. În consecință, s-au atestat anumite slăbiciuni instituționale, cum ar fi lipsa sau irelevanța unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activitățile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat și a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, aferente formării indicatorilor respectivi.
Se relevă că, AAPL nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul majorării mărimii transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului. În procesul de elaborare şi estimare a proiectelor bugetelor UAT pe anul 2011, DGF și unele AAPL au subestimat veniturile bugetare cu circa 5,5 mil. lei.
Au fost ratate venituri în bugetele locale, estimate la suma totală de până la 21,4 mil. lei, din cauza lipsei obiectivelor AAPL în domeniul mobilizării veniturilor, neaprobarea cadrului metodologic privind evaluările și prognozele bugetare, incapacitatea existentă în procesul de prognoză și planificare bugetară, precum și iresponsabilitatea și lipsa de interes a AAPL privind dezvoltarea capacităților instituţionale de extindere a veniturilor proprii.
Managementul privind gestiunea cheltuielilor nu corespunde rigorilor și normelor legale, în consecință fiind admise un șir de nereguli și abateri de la cadrul regulator, care afectează eficiența utilizării mijloacelor publice. În acest context, se menționează necesitatea stringentă de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern, pentru asigurarea unui monitoring prudent asupra utilizării banilor publici.
Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învățământ pentru UAT și a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în anul 2011, bugetul raional a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 17,5 mil. lei, din care: 10,7 mil. lei au fost repartizate pentru finanţarea şcolilor sportive şi muzicale, cabinetului metodic şi contabilităţii centralizate, restul mijloacelor în sumă de 6,8 mil. lei fiind distribuite pentru cheltuieli capitale și alte cheltuieli a Consiliului raional, în condiții ce nu întrunesc rigorile de transparență și integritate.
Deşi, per ansamblu, în anul 2011, cheltuielile efective ale bugetelor UAT din raion au fost executate fără depăşirea nivelului stabilit, unele AAPL de nivelul I au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli în sumă totală de 1,26 mil. lei.
Derogările de la cadrul normativ, admise de către unele AAPL la efectuarea cheltuielilor privind retribuirea muncii, au condiţionat cheltuieli neregulamentare și neeficiente în sumă totală de 2,7 mil.lei.
Se menționează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiționale și capitale, ce ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieșind din prioritățile raionului, necesitățile de mijloace financiare și posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. Managementul neadecvat în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum și nerespectarea legislației în vigoare ce ține de acest domeniu au determinat imobilizarea mijloacelor financiare în sumă totală de 60,5 mil. lei în obiecte nefinalizate, precum și efectuarea cheltuielilor neregulamentare și ineficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în sumă de 1,0 mil. lei.
Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice s-au soldat cu: angajarea de lucrări şi servicii, cu încheierea ulterioară a contractelor şi în lipsa acestora; efectuarea formală a procedurilor de achiziţii publice, fără desfăşurarea licitaţiilor, cu nerespectarea principiilor de transparenţă şi evitarea procedurilor de achiziţii publice (peste 1,8 mil. lei); achiziţii în lipsa surselor financiare corespunzătoare (0,1 mil. lei); neasigurarea garanţiilor pentru oferta depusă şi de buna execuţie (peste 2,3 mil. lei); divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor legale de achiziţii publice etc.
Nu a fost respectat cadrul normativ-metodologic la constituirea Fondului de rezervă, precum și utilizarea mijloacelor acestuia.
Activitatea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul AAPL în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul defectuos al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislației în vigoare, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:
- neidentificarea și necontabilizarea patrimoniul proprietate publică (clădiri și construcții) în valoare estimată de circa 23,8 mil. lei, precum și a documentației de proiect valoarea de 5,3 mil. lei;
- neasigurarea înregistrării drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile în valoare de peste 214,8 mil. lei;
- denaturări semnificative în rapoartele financiare ale AAPL, prin faptul că nu a fost nereflectat patrimoniu public în valoare de 158,1 mil. lei, precum și neraportarea la APP a situației privind patrimoniul public gestionat în sumă de 2,2 mil. lei;
- neînregistrarea regulamentară la organele cadastrale a 45 conducte de gaz în valoare totală de 66,2 mil. lei, acestea fiind gestionate de întreprinderile din domeniul corespunzător în lipsa prevederilor contractuale, fără ca statul sau UAT să obţină vre-un avantaj economic;
- neînregistrarea în evidența contabilă a AAPL a 9 conducte de gaz cu valoarea de peste 36 mil. lei;
- neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică și privată, evidenţei conforme și controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce a dus la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică, precum și la neîncasarea plăţilor cuvenite pentru compensarea pierderilor în rezultatul schimbării destinației terenurilor în sumă de 0,7 mil. lei etc.
Managementul contabil necorespunzător, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, neregulile în decontări, a determinat raportarea eronată a situațiilor patrimoniale.
Iregularităţile şi devierile existente în toate domeniile supuse verificării, în linii generale, se datorează: preocupării insuficiente și lipsei de interacțiune între autorități de resort , precum și lipsei unor proceduri formalizate de control intern în procesul bugetar la etapele de evaluare a bazei relevante și de executare a veniturilor şi a cheltuielilor; absenței unui sistem instituțional de măsurare a eficienței și eficacității cheltuielilor publice în UAT, care are ca rezultat o alocare discreționară și neeconomicoasă a resurselor financiare; lipsei unor prevederi explicite pentru AAPL privind modalitatea evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale, sau nerespectării/interpretării eronate a unor prevederi din domeniul financiar-contabil; lipsei responsabilităţii din partea unor factori responsabili la exercitarea atribuţiilor funcţionale; managementului contabil defectuos, organizării şi efectuării superficiale a inventarierii anuale a patrimoniului, datoriilor debitoare şi creditoare.
Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
