Administrarea resurselor bugetare pentru investiții și reparații capitale nu este asigurată conform unui cadru uniform de planificare strategică

Administrarea resurselor bugetare pentru investiții și reparații capitale nu este asigurată conform unui cadru uniform de planificare strategică, execuție și raportare, fapt ce condiționează, în multiple cazuri, utilizarea resurselor contrar cerințelor normative, iar gestiunea fondurilor și patrimoniului public în lipsa monitorizării și rapoartelor aferente este defectuoasă.

În context, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, astăzi, 27 iunie, concluziile Raportului auditului conformității asupra investițiilor și reparațiilor capitale efectuate de către unele unități administrativ teritoriale (UAT) de nivelul I și de nivelul II în perioada anului 2021.

Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea conformității investițiilor și reparațiilor capitale, în raport cu criteriile regulamentare de ordin legal.

Auditul a relevat că, planificarea strategică a dezvoltării localităților nu este reglementată la nivel de studii fundamentate și poartă un caracter ad-hoc, datorită lipsei la nivel de autoritate publică centrală (APC) și autoritate publică locală (APL) a planurilor de amenajare a teritoriilor și celor urbanistice a localităților.

La momentul aprobării Programului pe termen mediu de elaborare a planurilor urbanistice la nivel de localități pe anii 2013-2016, conform datelor deținute de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (în prezent Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării), dispuneau de documentație de urbanism doar 19 din cele 57 de orașe sau 33% și 17 din 1614 localități rurale sau 1%. De asemenea, până în prezent nu este elaborată Strategia privind dezvoltarea durabilă a localităților deși, în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 astfel de sarcină a fost planificată. Auditul a constatat că la APL sunt multe obiecte începute și nefinalizate până în prezent, pentru care au fost suportate cheltuieli de peste 568 mil. lei.

Autoritățile locale nu au întreprins măsuri pentru evaluarea proiectelor existente și nefinalizate și a necesarului de resurse financiare pentru finalizarea acestora, inițiind totodată noi proiecte investiționale. De exemplu:

Aparatul președintelui raionului Criuleni a utilizat 1,1 mil. lei pentru elaborarea documentației de proiect la obiectivul reparația segmentului de drum s. Cruglic – s. Ohrincea, lucrări care din 2016 nu s-au inițiat. Însă, în anul 2021 a fost contractat un alt proiect la drumul de acces spre s. Cruglic, fiind suportate cheltuieli de proiectare în valoare de 237 mii lei, lucrări, care de asemenea nu au fost inițiate.
Valoarea lucrărilor executate pentru obiectivul inițiat în anul 2005 și nefinalizat până în prezent „Evacuarea apelor reziduale din or. Criuleni la stația de epurare din s. Onițcani” constituie 30 mil. lei, iar necesarul de mijloace financiare pentru finalizarea acestuia este de 14 mil. lei.
Situații similare se constată și în alte autorități, cum ar fi Telenești, unde din lipsa surselor financiare au fost stopate 3 obiecte: Școala Bănești, Cantina pentru 140 de locuri și Gazoductul Chiștelnița-Ordășei, etc.
Consiliul raional Briceni a inițiat proiecte investiționale finalitatea cărora este incertă, fiind suportate cheltuieli de 911,8 mii lei doar pentru documentația de proiect a 2 obiecte cu necesarul estimat de 49,3 mil. lei, etc.

Menționăm că, cadrul normativ este, practic, neaplicabil de autoritățile locale în reglementarea procesului de identificare, aprobare și raportare a proiectelor de investiții capitale, nefiind asigurate pe sistem economicitatea, eficacitatea și eficiența investițiilor.

Ministerul Finanțelor și autoritățile locale nu dispun de date complete privind derularea investițiilor și reparațiilor capitale la nivel de UAT, precum și privind resursele alocate și necesare pentru implementarea acestora.

Potrivit prevederilor legale, asumarea angajamentelor de către autoritățile bugetare se permite doar în scopurile și în limitele alocațiilor bugetare. În lipsa asigurării cu surse financiare din bugetul local și a Fondului Ecologic Național (FEN), 4 APL au contractat lucrări de construcție aferente aprovizionării cu apă și epurarea apelor uzate în valoare totală de 82,3 mil. lei, fapt ce a condus la neexecutarea lucrărilor de circa 54,8 mil. lei sau 67%.

Investițiile în curs de execuție la obiectul „Alimentarea or. Fălești cu apă din râul Prut”, în valoare totală de 149,9 mil. lei, sunt afectate de deficiențele în valoare de 9,2 mil. lei constatate în auditul precedent și neremediate până în prezent.

Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier a raionului Ungheni pe anii 2021-2023 cu transferuri alocate în sumă totală de 71,2 mil. lei a fost aprobat și utilizat cu încălcarea prevederilor legale, în lipsa deciziei Consiliului raional și dispoziției președintelui, specificării obiectelor, devizelor aprobate și verificate, fără justificarea și raportarea documentară a stării drumurilor.

Astfel, autoritățile raionului Ungheni au admis includerea în planurile de finanțare efectuarea investiției în proprietatea APL de nivelul I, suportând cheltuieli contrar destinației din fondul rutier în sumă totală de 5,3 mil. lei, în lipsa documentației de proiect verificată și expertizată legal. Mai mult ca atât, nerespectând normele în construcții a carosabilului au suportat cheltuieli nejustificate din buget în sumă de circa 0,8 mil. lei.

Contrar prevederilor legale și principiilor bunei guvernări, 5 APL de nivelul II au adoptat, pe parcursul anului 2021, decizii de alocare a resurselor financiare către IMSP pentru achiziționarea lucrărilor capitale în sumă de 16,2 mil. lei fără stabilirea bazei legale de acordare și în lipsa transparenței procedurilor de achiziții efectuate. Astfel, Consiliul raional Telenești a repartizat mijloace financiare în sumă de 2,8 mil. lei, fiind încheiate 15 contracte separate de valoare mică, din care în 2 și respectiv în 4 cazuri cu unul și același agent economic. Situații analogice au fost constatate la Consiliile raionale: Strășeni (1,6 mil. lei), Criuleni (3,6 mil. lei), Edineț (6,8 mil. lei) și Briceni (1,3 mil. lei).

Auditul a constatat că unele autoritățile nu au asigurat respectarea prevederilor legale privind perceperea garanției de bună execuție a contractului estimată la 14,5 mil. lei.

Totodată, nu a fost asigurată monitorizarea și controlul privind raportarea financiară a cheltuielilor executate aferente investițiilor și reparațiilor capitale, ceea ce a dus la necapitalizarea investițiilor și reparațiilor capitale în valoare de 80,4 mil. lei și la clasificarea incorectă a acestora în sumă de 103,0 mil. lei.

Curtea de Conturi a conchis că administrarea resurselor bugetare pentru investiții și reparații capitale nu este asigurată conform unui cadru uniform de planificare strategică, execuție și raportare, fapt ce condiționează, în unele cazuri, utilizarea resurselor contrar cerințelor normative, iar gestiunea fondurilor publice și patrimoniale este defectuoasă.

Autoritățile urmează să asigure inventarierea regulamentară a activelor în curs de execuție, înregistrarea conformă în evidență a infrastructurii tehnico-edilitare și eliminarea deficiențelor aferente situațiilor constatate de Curtea de Conturi.