Curtea de Conturi a auditat conformitatea gestionării patrimoniului public de către Agenția Proprietății Publice

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 26 august curent, a examinat Raportul auditului conformității privind gestionarea patrimoniului public de către Agenția Proprietății Publice (APP) în anii 2019-2021.

Subiectul auditului a vizat administrarea corporativă a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital public. Totodată, au fost abordate tangențial și alte domenii conexe, cum ar fi: administrarea terenurilor proprietate publică a statului, delimitarea și evidența proprietății publice, monitorizarea eficienței de utilizare a proprietății publice, asigurarea drepturilor și intereselor patrimoniale ale statului.

Agenția Proprietății Publice exercită funcțiile de fondator al 126 de întreprinderi de stat și de deținător de părți sociale în 77 de societăți comerciale cu cota statului în capitalul social. Valoarea capitalului social al întreprinderilor de stat administrate de către AAP a constituit 4 857,2 mil. lei și valoarea acțiunilor – 4 581 mil. lei, reprezentând un element impunător al proprietății publice.

În baza constatărilor auditului, efectuat pe segmentul administrării corporative a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale, Curtea de Conturi a constatat că procesul auditat a fost unul defectuos și nefuncțional, caracterizat prin existența unor incapacități instituționale generatoare de încălcări ale cadrului normativ, inclusiv cu caracter sistemic de ilegalitate,  riscuri de deposedare a proprietății statului și alte vulnerabilități, astfel fiind compromisă capacitatea autorităților statului de administrare a investițiilor în sectorul corporativ. Această concluzie are la bază următoarele  observații de audit:

• lipsa unor viziuni strategice în domeniul participației statului în economie, orientată spre definirea și corelarea obiectivelor și principiilor de participare cu modalitățile de administrare corporativă;
• neelaborarea și neaprobarea Programului de Dezvoltare Strategică, Planului anuale de acțiuni, lipsind și reglementări interne; 
• necorelarea funcțiilor subdiviziunilor cu structura Agenției, ceea ce generează nerealizarea sarcinilor;
• insuficiența sistemelor informaționale, ceea ce nu permite realizarea plenară a sarcinilor delegate;
• statutele întreprinderilor de stat nu sunt aprobate conform modelului stabilit, nefiind statuate bunurile depuse în capitalul social și bunurile transmise în administrarea întreprinderilor;
• APP nu a monitorizat evoluția performanțelor întreprinderilor de stat, ceea ce să permită a interveni în timpul oportun, propunând unele decizii de optimizare a managementului;
• neexaminarea și neevaluarea în cadrul Guvernului a Raportului privind administrarea și deetatizarea proprietății publice de stat nu a contribuit la îmbunătățirea și consolidarea managementului aferent administrării corporative;
• lipsa măsurilor exhaustive pentru asigurarea drepturilor și intereselor patrimoniale ale statului, prin lipsa desemnării sau inactivitatea reprezentanților debitorului în cadrul procedurilor de insolvabilitate a întreprinderilor de stat;
• asumarea de către administratorii insolvabilității a dreptului de administrare și dispunere asupra bunurilor proprietății publice, ceea ce a generat posibilă deposedare a statului de dreptul de posesie, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor proprietate publică;
• administrarea defectuoasă bunurilor proprietate publică transmise în folosință întreprinderilor cu capital public, ceea ce a generat nevalorificarea acestora;
• folosința terenurilor agricole cu efecte dezastruoase pentru caracteristicile calitative ale pământurilor;
• exercitarea interimatului funcției de administrator al întreprinderii de stat evitănd selectarea candidaturii în baza de concurs;
• argumentarea incertă a deciziilor fondatorului care au permis unor entități cu capital public necalcularea dividendelor și defalcărilor în bugetul de stat;
• procedurile defectuoase înrădăcinate au generat divergențele între datele cu privire la evidența întreprinderilor, furnizate de diferite registre;
• existența unor lacune de ordin normativ care nu au permis organizarea evidenței contabile a bunurilor proprietate publică transmise în administrarea întreprinderilor atât la fondator, cât și la întreprindere care le gestionează;
• neimplementarea punctuală a recomandărilor auditurilor anterioare ale Curții de Conturi.

Printre factorii, care au determinat neconformitățile constatate, Curtea de Conturi a identificat:

• lipsa unei viziuni strategice, precum și nerealizarea atribuțiilor în vederea elaborării și implementării politicilor publice din domeniu;
• fragmentarea sistemului de control intern managerial, a cărui funcționalitate  nu întrunește cerințele prestabilite;
• suprapunerea unor sarcini delegate diferitor entități;
• lipsa unor sisteme informaționale, care ar facilita munca angajaților APP și ar asigura o mai bună evidență și gestiune a bunurilor și a proceselor aferente administrării corporative;
• acțiunile insuficiente în asigurarea drepturilor și intereselor patrimoniale ale statului;
• reiterarea în cadrul APP a unor deficiențe caracteristice foștilor fondatori ai întreprinderilor de stat;
• carențele cauzate de caracterul lacunar al  cadrului normativ.  

Deși o parte din carențele constatate de audit au fost cauzate de imperfecțiunea sau lacunele cadrului normativ, cunoscute de autoritățile statului, acestea nu au manifestat promptitudine pentru remedierea lor, nefiind promovate modificările necesare în cadrul normativ aplicabil, care ar fi asigurat plusvaloare în administrarea corporativă, evidența întreprinderilor și a patrimoniului public.

De asemenea, Curtea de Conturi consideră imperioasă revizuirea cadrului normativ aferent domeniului, elaborat și ajustat în baza examinării profunde a situațiilor existente și coroborat cu obiectivele strategice  pretinse a fi realizate prin participarea statului în economie, în special,  întreprinderea măsurilor stringente privind elaborarea politicilor, procedurilor și instrumentelor necesare pentru asigurarea  bunei guvernări a acestui proces, precum și în scopul consolidării controlului intern managerial în cadrul APP.

La mulți ani, Republica Moldova

Curtea de Conturi și Procuratura Generală vor impulsiona conlucrarea bilaterală