Acasă / Despre noi / Activitatea Curții de Conturi

Activitatea Curții de Conturi

Obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi

  • evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;
  • promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;
  • asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;
  • certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii

  • legalitate;
  • obiectivitate;
  • independenţă;
  • transparenţă.

Domeniile şi entităţile supuse auditului

La exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

  • formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:
  • formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;
  • formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;
  • utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;
  • utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului.
  • executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;
  • administrarea şi gestionarea patrimoniului public;
  • procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;
  • administrarea şi utilizarea resurselor naturale;
  • utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;
  • ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;
  • activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;
  • alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. 

Tipurile de audit

Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public prin:

  • auditul regularităţii;
  • auditul performanţei;
  • alte tipuri de audit.

Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

  • a bugetului de stat;
  • a bugetului asigurărilor sociale de stat;
  • a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Urmărirea recomandărilor de audit

Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor Curţii de Conturi în termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice despre măsurile luate.

În cazul în care entitatea auditată nu execută hotărîrea Curţii de Conturi şi nu informează despre implementarea recomandărilor, şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi sesizează organele ierarhic superioare şi alte organe competente.

Relaţiile cu Parlamentul

Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi pe anul următor pînă la 1 iulie a anului în curs şi-l remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor.

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.

Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, o dată în semestru.

Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de către Parlament.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului:

  • către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;
  • către 10 octombrie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a Parlamentului.