Rezultatele auditului privind utilizarea resurselor Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, prezentate în Comisia parlamentară

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la data de 8 iulie curent, în cadrul ședinței Comisiei pentru control al finanțelor publice (CCFP), rezultatele Raportului de audit al conformității asupra utilizării resurselor financiare alocate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) în anii 2022 – 2024.

Curtea de Conturi a fost prezentată la ședință de către Natalia Trofim, membră a CCRM, alături de echipa de audit responsabilă de misiunea desfășurată.

Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală reprezintă un instrument financiar al statului, creat pentru susținerea implementării politicilor publice în domeniul dezvoltării regionale și locale, îndreptat, în mod prioritar, spre zonele defavorizate din regiunile de dezvoltare. Scopul principal al Fondului este de a reduce disparitățile teritoriale, de a stimula creșterea economică echilibrată și de a îmbunătăți condițiile de viață ale populației prin finanțarea proiectelor cu impact durabil la nivel regional și local. Volumul Fondului se aprobă anual, prin Legea bugetului de stat, în corespundere cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Fondul se corelează cu Planurile anuale de finanțare și se formează din alocații bugetare, din surse de asistență externă și din alte surse care nu contravin legislației.

În perioada auditată, nivelul de valorificare a resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală a fost de aproximativ 60% în anul 2022 – cel mai redus din perioada examinată, iar în anii 2023 și 2024 acesta a crescut până la circa 98%.

Auditul a evidențiat că, în pofida cadrului normativ existent, coordonarea politicilor de dezvoltare regională și locală rămâne insuficientă. Mai multe strategii naționale și sectoriale urmăresc obiective și direcții comune,  precum dezvoltarea infrastructurii, alimentarea cu apă și canalizare sau eficiență energetică. Se remarcă o fragmentare sau nesincronizare a instrumentelor și programelor guvernamentale de finanțare a proiectelor regionale, precum Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, Fondul ecologic național, Fondul pentru eficiență energetică, Fondul rutier ș.a. Această situație generează fragmentarea politicilor publice, suprapunerea sau necorelarea intervențiilor, dificultăți în planificarea integrată și neatingerea obiectivelor stabilite la nivel național.

În ceea ce privește proiectele investiționale din domeniul aprovizionării cu apă și canalizare, auditul a constatat că implementarea acestora a fost frecvent afectată de deficiențe de planificare, documentație tehnică necorespunzătoare, lipsa corelării proiectelor cu strategiile locale și regionale și dificultățile în operaționalizarea proiectelor preluate din alte fonduri. Aceste deficiențe au determinat întârzieri, majorarea costurilor și nevalorificarea investițiilor realizate, limitând impactul social și economic al proiectelor.

De asemenea, auditul a constatat cazuri în care, pentru unele proiecte care conțin componenta eficienței energetice, nu au fost efectuate auditurile energetice, deși acestea sunt obligatorii.

Totodată, în cadrul unor proiecte renovate nu au fost asigurate condițiile necesare de acces pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce denotă deficiențe atât la etapa de proiectare, cât și în procesul de implementare a investițiilor. O altă constatare vizează implementarea Planului de acțiuni privind asigurarea durabilității proiectelor de dezvoltare regională. Auditul a identificat cazuri în care obiectivele reabilitate nu au fost întreținute corespunzător, fiind constatate degradări ale unor elemente de infrastructură. Raportul de audit mai semnalează lipsa funcționalității și tergiversarea transmiterii costurilor investiționale ale unor proiecte din Documentele unice de program din anii precedenți, ceea ce nu asigură gestionarea conformă a proiectelor de dezvoltare regională și locală.

Un alt aspect menționat în raportul de audit ține de implementarea parțială și întârziată a Sistemului informațional pentru gestionarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională și locală ceea ce limitează monitorizarea digitală eficientă și transparentă a proiectelor de dezvoltare regională și locală.

Curtea de Conturi și IDEP Moldova au discutat despre consolidarea mecanismelor de prevenire a neregulilor în gestionarea fondurilor europene

Curtea de Conturi a identificat denaturări semnificative în rapoartele financiare consolidate ale municipiului Bălți