CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la data de 15 februarie, în cadrul ședinței Comisie de control al finanțelor publice Rapoartele anuale și rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2020 și 2021. La ședință au participat, de asemenea, reprezentanții autorităților publice centrale - entități auditate de Curtea de Conturi.
În discursul la ședință Marian Lupu, Președintele CCRM a menționat că Raportului anual al Curții de Conturi, care este prezentat Parlamentului la data de 15 septembrie a fiecărui an, are o valoare deosebită, deoarece înglobează cele mai stringente probleme sistemice și iregularități majore, care necesită atenție sporită din partea Guvernului, cât și și Parlamentului, în cadrul exercitării controlului parlamentar.
În contextul prezentării Rapoartelor anuale, Președintele CCRM s-a referit la concluziile care derivă din rapoartele de audit financiar și constatările pe problemele de sistem, semnalate de audit.
Astfel, în perioada de referință, Curtea de Conturi a continuat să atragă o atenție sporită efectuării auditului financiar, deoarece prin auditurile sale CCRM contribuie la stabilirea în instituțiile statului a sistemului de evidență a resurselor financiare și patrimoniului, precum și de raportare contabilă, care în prezent, conform constatărilor de audit, necesită îmbunătățiri majore.
Un aspect fundamental, semnalat de Curtea de Conturi, care vizează agenda europeană a țării, este necesitatea alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Acest aspect constituie o prioritate importantă pe agenda europeană a țării, un obiectiv strategic, care necesită consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicați, a remarcat Marian Lupu.
Alte probleme sistemice, puse în discuție de echipa Curții de Conturi au abordat:
- Gestiunea precară a patrimoniului public
- Valorificarea slabă a resurselor pentru investiții publice
- Capacitatea administrativă redusă de gestionare și utilizare fondurile externe, alocate prin proiecte de investiții
- Problematica achizițiilor de valoare mică și implementarea fragmentară a achizițiilor publice electronice
- Neasigurarea bunei guvernări a sistemului de facilități fiscale și vamale
În contextul discuțiilor privind impactul activității instituției, Președintele CCRM a prezentat rezultatele concrete ale activității Curții de Conturi, materializate în modificări de legislație și cadru normativ, îmbunătățirea gestionării finanțelor și patrimoniului public etc. Unul dintre aceste exemple se referă la efectelor conlucrării cu organele de drept. Conform Raportului de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020, 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza informațiilor transmise de Curtea de Conturi au fost aplicate în perioada 2017-2020 și un prejudiciu de peste 5 miliarde de lei cauzat statului a fost recuperat, ceea ce demonstrează impactul activității CCRM, dar și eficiența conlucrării cu autoritățile responsabile de investigarea și sancționarea corupției.
În cadrul ședinței CCFP, au fost audiate, de asemenea, Rapoartele de activitate operațională a Curții de Conturi pe anul 2020 și 2021. Petru Rotaru, membru al CCRM a prezentat totalurile privind gestionarea resurselor umane, financiare, asigurarea calității și sistemului de control intern managerial, cooperarea internațională, cooperarea cu părțile interesate, asigurarea transparenței activității CCRM, precum și constatările rapoartelor de evaluare internațională ale Curții de Conturi, realizate în ultimii ani, care confirmă realizările și progresul înregistrat de instituție.
Președinta CCFP, Tatiana Cunețchi, a remarcat rolul important al instituției supreme de audit pentru entitățile auditate și pentru societate în ansamblu. Vicepreședintele Comisiei, Artur Mija a apreciat înalt Rapoartele și activitatea CCRM, accentuând importanța soluționării problemelor sistemice identificate în cadrul auditurilor Curții de Conturi.
Menționăm că, în urma audierii Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, CCFP a elaborat rapoarte de audiere în care solicită autorităților guvernamentale auditate să implementeze recomandările de audit în termenii stabiliți de Curtea de Conturi și să raporteze despre acțiunile întreprinse. De asemenea, CCFP va înainta propunerea de audiere a Rapoartelor CCRM în plenul Parlamentului.
Linkuri utile:
