logo

Curtea de Conturi a Republicii Moldova

Curtea de Conturi a prezentat în Comisia parlamentară concluziile auditării aspectelor aferente combaterii pandemiei COVID-19 la nivel național


https://www.ccrm.md/ro/curtea-de-conturi-a-prezentat-in-comisia-parlamentara-concluziile-80_92305.html

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat, la data de 13 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului performanței și Raportul auditului conformității pe aspecte axate pe combaterea pandemiei.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat, la data de 13 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului performanței „Autoritățile competente au întreprins suficiente măsuri în vederea asigurării cetățenilor cu vaccinuri și atingerii imunității colective pentru combaterea infecției COVID-19?” și Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Echipa de audit, condusă de Petru Rotaru, membru al CCRM au informat CCFP că, auditarea gestionării procesului de vaccinare a avut drept scop susținerea entităților implicate, prin identificarea deficiențelor din sistem și a zonelor care necesită îmbunătățire, precum și prin consolidarea managementului instituțional cu asigurarea respectării principiilor de performanță, economicitate, eficiență și eficacitate.

Menționăm că, în contextul situației pandemice, autoritățile competente ale Republicii Moldova au întreprins acțiuni orientate spre asigurarea cetățenilor cu vaccinuri anti-COVID. Totodată, au prioritizat accesul la vaccinare pentru anumite grupuri de populație cu risc sporit, fiind aprobate 3 etape de vaccinare. Campania de vaccinare anti-COVID-19 în Moldova a fost inițiată la 2 martie 2021.

La momentul efectuării auditului, Republica Moldova a recepționat cu titlu gratuit circa 75% din vaccinurile disponibile în valoare de 188,3 mil. lei. Alte 25% au fost achiziționate din sursele disponibile ale bugetului de stat, fondurilor de urgență ale Guvernului, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și prin acorduri bilaterale cu producătorii sau partenerii internaționali. Astfel, până la data de 30 noiembrie, au fost recepționate cca 2 milioane doze de vaccin și au fost administrate peste 1,6 milioane doze, acoperirea vaccinală fiind la un nivel de 27% din populația țării. La momentul actual, acoperirea vaccinală a depășit nivelul de 31 %.

Misiunea de audit s-a axat pe analiza și evaluarea întregului proces realizat de către părți, și a inclus instituțiile implicate în organizarea procesului de vaccinare și 13 instituții medico-sanitare publice cu 89 subdiviziuni.

Auditorii CCRM au relevat următoarele constatări de audit:

  • documentele însoțitoare aferente distribuirii dozelor de vaccin către instituțiile medicale, nu conțin informații complete privind lotul și seria vaccinurilor și data expirării, fiind create premise de reflectare eronată a distribuirii și evidenței vaccinurilor pe tipuri;
  • calcularea factorului pierderii pentru dozele de vaccinuri a fost reglementată de un cadru regulator neactualizat și care nu corespunde cerințelor, astfel, nefiind estimate exact pierderile de vaccinuri, reieșind din numărul real de doze utilizate corelat cu numărul de persoane vaccinate;
  • înregistrarea în sistemul informațional a administrării dozelor de vaccinuri cu termen de valabilitate expirat denotă riscuri și creează suspiciuni privind folosirea acestora în 6804 cazuri.

Unele instituții medico-sanitare și centre de sănătate au înregistrat vaccinările în registre manuale, cu ulterioara introducere în SIA-RVC-19. Auditul a constatat că lotul vaccinului administrat și data înregistrării vaccinării sunt identice și corect indicate în ambele tipuri de registre (manual și electronic), însă termenul de valabilitate a vaccinului administrat este depășit cu 5, 19, 28 de zile etc. Aceasta situație a creat suspiciuni suplimentare privind veridicitatea datelor. 

Ce ține de procedurile de achiziții ale vaccinurilor se denotă că, acestea au fost organizate și desfășurate în baza principiilor de eficacitate, totuși procesul de utilizare a acestora indică nerespectarea economicității.

În concluzie, Curtea de Conturi denotă că autoritățile și instituțiile implicate în procesul de imunizare, în unele cazuri nu au demonstrat responsabilitate pentru a asigura realizarea eficientă a obiectivelor din Planul național de imunizare anti-COVID-19, pentru atingerea imunității colective. Necesită a fi îmbunătățit procesul de sistematizare, monitorizare și gestionare a informațiilor privind imunizarea, deși acesta s-a desfășurat în condiții excepționale. În final, Curtea de Conturi a înaintat 8 recomandări de îmbunătățire a procesului de vaccinare.

Cu referire la Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției   COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină, auditorii au scos în evidență un șir de constatări.

Pentru a face față provocărilor cauzate de pandemie, Parlamentul, Guvernul, autoritățile publice centrale de specialitate au adoptat un șir de măsuri sistemice, inclusiv motivarea și susținerea financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19.

În contextul măsurilor de susținere și motivare, pe parcursul anilor 2020-2021, au fost alocate mijloace financiare considerabile:

  • peste 708 milioane lei pentru motivarea personalului implicat în realizarea indicatorului de performanță profesională „Acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19;
  • circa 7,5 milioane lei pentru acordarea sporurilor la salariu de compensare pentru prestarea muncii în condiții de risc sporit pentru sănătate;
  • peste 331 milioane lei pentru acordarea indemnizației unice de 16 mii lei;
  • 7 milioane lei pentru achitarea indemnizației unice de 100 mii lei.

Auditorii au informat Comisia parlamentară despre carențele în procesul de motivare a personalului pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19:

  • managerii instituțiilor medicale primare au avut o abordare neuniformă la motivarea categoriilor de personal implicat în acordarea asistenței medicale persoanelor suspectate sau infectate cu COVID-19;
  • Managerii a 4 instituții medicale spitalicești, din 8 cele auditate, nu au asigurat desemnarea prin ordine a personalului antrenat nemijlocit în tratamentul pacienților infectați, ceea ce a determinat raportarea eronată, precum și solicitarea și alocarea din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală a sumei de 12,8  milioane lei;
  • unele instituții au organizat netransparent procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, acordând neregulamentar mijloace financiare în sumă de 29,2 milioane lei;
  • 3 spitale raionale au achitat 18,4 milioane lei în lipsa ordinelor conducătorilor cu privire la stabilirea lunară a stimulentelor pentru motivarea angajaților implicați în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19.

Totodată, auditul a constatat iregularități în stabilirea indemnizației unice în mărime de 16000 mii lei, nefiind reglementat modul de documentare, solicitare, examinare și stabilire a îndemnizației. Ministerul Finanțelor nu a putu stabili, dacă angajații nemedicali ai autorităților sau instituțiilor bugetare, care au beneficiat de indemnizația unică, s-au infectat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

La fel, în cadrul ședinței au fost puse în discuții carențele în procesul de monitorizare a persoanelor aflate în regim de autoizolare și carantină. Astfel, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, nu au avut suficiente informații despre persoanele aflate în regim de autoizolare. Acest fapt a dus la un nivel redus de verificare a respectării cerințelor aferente acestor regimuri. De asemenea, agenții constatatori nu au realizat eficient atribuțiile de serviciu, în procesul de monitorizare a persoanelor aflate în regim de carantină. Astfel, nu a fost asigurată disciplinarea contravenienților și nu au fost aplicate sancțiunile aferente.

În concluzie, Curtea de Conturi a menționat că, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină. Totodată aceste măsuri au fost însoțite de ambiguități, și neconformități, cauzate de lipsa de experiență în gestionarea situației pandemice, insuficiența reglementărilor, lipsa interconectării sistemelor informaționale, etc.