Actualizat: Miercuri, 12 August 2026
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Parlamentul consolidează independența financiară a Curții de Conturi: o reformă majoră în procesul de aderare la UE

  • 09.06.2026
  • 945

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectura a doua modificările la Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), reformă care consolidează independența financiară a Instituției Supreme de Audit și aliniază cadrul normativ național la standardele europene și internaționale în domeniul auditului public extern.

Noile prevederi legislative vizează schimbarea modului de elaborare, examinare și aprobare a bugetului Curții de Conturi, eliminând posibilitatea influenței exercitate de autoritățile executive asupra resurselor financiare ale instituției.

Independență bugetară sporită

Potrivit modificărilor adoptate, Curtea de Conturi va avea competența de a-și elabora, aproba și administra în mod independent bugetul anual. Proiectul de buget va fi prezentat direct Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care îl va examina și va emite un aviz obligatoriu.

În noua formulă, Ministerul Finanțelor nu va interveni asupra structurii sau dimensiunii bugetului instituției. Rolul ministerului este limitat la emiterea unui aviz consultativ motivat, transmis comisiei parlamentare de profil.

După avizare și aprobare, bugetul Curții de Conturi va fi inclus direct în proiectul Legii bugetului de stat, consolidând astfel autonomia financiară a instituției și separarea acesteia de influențele puterii executive.

Menționăm, că Legea 260/2017 prevede posibilitatea Curții de Conturi de a solicita direct Parlamentului alocarea unor resurse suplimentare atunci când finanțarea aprobată nu permite realizarea integrală a programului anual de audit. Astfel de solicitări urmează a fi examinate în cadrul proceselor de rectificare bugetară, oferind instituției instrumente suplimentare pentru îndeplinirea mandatului său constituțional.

Răspuns la recomandările partenerilor internaționali

Reforma aliniază legislația națională la standardele europene și internaționale, în conformitate cu Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025-2027, precum și răspunde recomandărilor formulate de partenerii externi.

În Raportul de monitorizare SIGMA privind administrația publică din Republica Moldova, publicat în 2023, a fost evidențiat faptul că mecanismele existente de aprobare a bugetului Curții de Conturi nu ofereau suficiente garanții pentru independența financiară a instituției. Noua lege urmărește remedierea acestor vulnerabilități și armonizarea legislației naționale cu principiile promovate de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

Experții consideră că independența financiară reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru exercitarea eficientă și imparțială a controlului asupra utilizării fondurilor publice.

Experiența internațională

În Statele Unite ale Americii, independența financiară a Instituției Supreme de Audit este asigurată prin faptul că aceasta își transmite direct Congresului solicitarea de buget. În calitate de instituție aflată sub autoritatea puterii legislative, ISA își elaborează independent proiectul de buget, ceea ce previne orice influență a executivului asupra resurselor necesare exercitării funcției sale de control.

Propunerea bugetară este examinată de subcomisiile pentru credite bugetare ale Camerei Reprezentanților și Senatului responsabile de ramura legislativă. Ulterior, finanțarea ISA este inclusă în proiectul Legii privind alocațiile bugetare pentru ramura legislativă, care este aprobat de ambele camere ale Congresului și promulgat de Președinte.

În Canada, ISA este aprobat de Parlament prin procedura obișnuită de alocare a fondurilor publice. Instituția își elaborează un plan financiar multianual care include activitățile planificate, necesarul de personal și costurile aferente. Necesitățile bugetare ale ISA sunt incluse în documentul privind estimările principale ale cheltuielilor, prezentat Parlamentului de către autoritatea responsabilă de gestionarea finanțelor publice.

Propunerile de finanțare sunt examinate de comisiile parlamentare competente, iar finanțarea este aprobată prin legile anuale de alocare a fondurilor adoptate de Parlament. În cazul în care apar necesități suplimentare pe parcursul anului, cum ar fi audituri neprevăzute sau majorări salariale obligatorii, ISA poate solicita fonduri suplimentare prin procedura estimărilor suplimentare, care necesită aprobarea Parlamentului.

În numeroase state europene, independența financiară a Instituțiilor Supreme de Audit este garantată prin mecanisme legale care le permit să participe direct la procesul de elaborare și aprobare a propriului buget, fără intervenția executivului.

Curtea de Conturi a României își întocmește și aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului.

În Belgia, Spania și Portugalia, ISA își elaborează independent proiectele de buget și le prezintă direct Parlamentului. După avizarea favorabilă a comisiilor parlamentare competente, bugetele sunt incluse în bugetul de stat și aprobate de legislativ.

Un nivel ridicat de independență financiară este întâlnit și în Cehia, Lituania și Luxemburg. În Cehia, proiectul de buget al ISA este transmis direct Camerei Deputaților. În Lituania, Parlamentul stabilește bugetul final al ISA, iar în Luxemburg, bugetul ISA este inclus în bugetul de stat într-o manieră care îi garantează independența față de puterea executivă.

La fel, în Letonia, Germania, Polonia, proiectele de buget elaborate de ISA sunt aprobate direct de Parlament, după examinarea de către comisiile parlamentare de specialitate.

Soluții similare există în Slovenia și Ungaria, unde ISA își pregătesc propriile bugete și rapoarte privind executarea acestora, care sunt examinate și aprobate de Parlament.

În Danemarca, Finlanda, Malta și Suedia, ISA au dreptul constituțional de a solicita direct Parlamentului resursele financiare necesare desfășurării activității. Bugetele acestora sunt examinate de comisii parlamentare și aprobate de legislativ, fără intervenția Guvernului.

Astfel, practica internațională evidențiază faptul că independența financiară a Instituțiilor Supreme de Audit este asigurată prin implicarea Parlamentului în procesul de aprobare a bugetului și prin limitarea influenței Executivului asupra structurii și utilizării resurselor financiare. Modificările aduse bugetelor ISA pot fi realizate, de regulă, doar în cadrul procedurilor parlamentare, ceea ce contribuie la consolidarea independenței și eficienței controlului public extern.

Prevederile Standardelor Internaționale privind independența Instituției Supreme de Audit

Independența unei Instituții Supreme de Audit (ISA) reprezintă un principiu fundamental al managementului finanțelor publice, care garantează că ISA pot verifica în mod obiectiv veniturile, cheltuielile și performanța guvernamentală, fără interferențe politice. Aceasta asigură transparența, responsabilitatea și încrederea cetățenilor în gestionarea fondurilor publice.

Cadrul internațional al independenței Instituțiilor Supreme de Audit este fundamentat pe Declarația de la Lima și Declarația de la Mexico. Declarația de la Mexico stabilește opt piloni esențiali care trebuie consacrați atât în legislație, cât și în practică, pentru a garanta imparțialitatea instituției:

  1. Fundament constituțional și legal: Independența trebuie să fie consacrată ferm în Constituție sau în legislația primară;
  2. Protecție împotriva ingerințelor: Conducerea și personalul instituției trebuie să fie protejați de orice influență externă privind desfășurarea auditului și gestionarea resurselor umane;
  3. Mandat extins: ISA trebuie să beneficieze de acces neîngrădit la toate operațiunile, datele și entitățile din sectorul public;
  4. Libertatea de raportare: ISA trebuie să aibă autonomia de a decide momentul, conținutul și publicarea rapoartelor de audit;
  5. Mecanisme de urmărire a recomandărilor: Instituția trebuie să poată solicita entităților auditate să răspundă constatărilor și să remedieze deficiențele identificate;
  6. Autonomie financiară: ISA trebuie să dispună de acces liber la resursele financiare necesare exercitării mandatului său, fără a fi supusă controlului bugetar al executivului;
  7. Libertate în stabilirea programului de audit: Instituția trebuie să aibă deplină discreție în planificarea, programarea și realizarea activităților de audit;
  8. Imunitate funcțională: Conducerea și personalul ISA trebuie să beneficieze de protecție împotriva procedurilor civile sau penale pentru actele săvârșite în exercitarea legală a atribuțiilor de audit.

De ce este importantă independența?

Atunci când independența unei Instituții Supreme de Audit este afectată, rolul său de supraveghere a modului în care sunt cheltuiți banii publici devine vulnerabil, iar neregulile, fraudele și risipa resurselor pot rămâne nesancționate sau neidentificate.

Autonomia operațională și financiară constituie un element esențial al credibilității unei Instituții Supreme de Audit, oferindu-i posibilitatea de a examina în mod obiectiv și imparțial legalitatea, regularitatea și eficiența utilizării resurselor publice, fără influențe sau presiuni externe.

O ISA independentă contribuie la consolidarea transparenței și responsabilității în sectorul public, sprijină buna guvernare și întărește încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a administra corect și eficient fondurile publice.

Importanța reformei pentru integrarea europeană

Modificările legislative fac parte din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 și prin Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

Consolidarea independenței Curții de Conturi este considerată o condiție importantă pentru întărirea sistemului de control al finanțelor publice și pentru asigurarea unei monitorizări transparente și eficiente a utilizării fondurilor naționale și europene.

Reforma contribuie la creșterea responsabilității instituționale și la consolidarea încrederii cetățenilor în modul de administrare a banului public. Prin această modificare, Curții de Conturi i-au fost oferite instrumentele necesare pentru a funcționa ca o instituție cu adevărat independentă.

Prin adoptarea acestor modificări, Republica Moldova face un nou pas spre consolidarea instituțiilor democratice și alinierea la standardele europene în domeniul auditului public extern și managementului finanțelor publice.