CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Curtea de Conturi a examinat astăzi,20 decembrie, un nou Raport de audit. Este vorba de un Raport privind administrarea și gestionarea corpurilor de apă de suprafață, zonelor de protecție, terenului fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice aferente acestora. Membrii comisiei de audit au ajuns la concluzia că mecanismele noi de exploatare a corpurilor de apă trebuie să devină mai prompte, iar cele existente urmează să fie dezvoltate în continuare.
În cadrul auditării a 278 de lacuri de acumulare și iazuri, dintre care 181 sunt bazine acvatice din gestiunea administrației publice locale (APL) și 97 din cadrul administrației publice centrale (APC) s-au constatat deficiențe majore la capitolul înregistrării drepturilor patrimoniale și de evidență contabilă a acestora, astfel:
- nu au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile (RBI) drepturile patrimoniale asupra terenurilor fondului apelor, cu suprafața de 441 ha, aferente a 17 lacuri de acumulare și iazuri precum și nu au fost reflectate integral în evidența contabilă;
- 191 de bazine acvatice, cu suprafața de 13,4 mii ha, deși sunt înregistrate în RBI, acestea nu sunt reflectate în evidența contabilă a entităților care le administrează.
O altă problemă ține de date eronate în RBI. Astfel, din 346 ha înregistrate și supuse verificării, la 297 ha, sau 86% lipsește înscrierea domeniului de utilizare a acestora. Tot în acest context, ca urmare a privatizărilor din anii precedenți, statul și APL au fost deposedați de suprafețe semnificative de terenuri fondul apelor, inclusiv ca urmare a deciziilor emise de instanțele de drept.
Auditul a constatat că, 15 terenuri al fondului apelor, cu suprafața de 544 ha, au fost privatizate contra bonurilor patrimoniale. Similar, au fost privatizate construcțiile hidrotehnice aferente a 19 bazine acvatice, cu suprafața totală a terenurilor fondului apelor de 627 ha, care au fost transmise în capital social, situația fiind și în prezent în litigiu. Astfel, doar ca urmare a acestor 2 situații, statul și APL anual au fost lipsiți de venituri ce variază între 0,95 și 4,7 mil. lei.
Procesul de dare în arenda a obiectivelor acvatice a fost afectat atât de lipsa unor prevederi exhaustive în acest domeniu, cât și de nerespectarea cadrului regulator existent. Astfel au fost constatate:
- neînregistrarea de către APL în RBI a 6 contracte de arendă a terenului fondului apelor;
- APL a încheiat 2 contracte de arendă cu depășirea termenului limită de 30 de ani;
- 17 contracte de arendă din 122 verificate, au fost încheiate în lipsa organizării și desfășurării licitațiilor cu strigare, nefiind asigurată transparența la selectarea potențialilor arendași.
O altă deficiență se referă la faptul că, din 278 de lacuri de acumulare și iazuri supuse verificării, 188 sau 67% nu posedă autorizații pentru folosirea specială a apei. Situația se datorează prezenței prevederilor contradictorii în cadrul legislativ, unul reglementând eliberarea autorizației contra plată, iar altul gratuit.
Actualmente, Republica Moldova dispune de un cadru funcțional, dar limitat, de administrare și gestionare a terenurilor fondul apelor. Neexecutarea pe parcursul mai multor ani a măsurilor pentru delimitarea și stabilirea clară a drepturilor și responsabilităților privitor la terenurile fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice ca un bun indivizibil, împiedică gestionarea conformă și rațională a lacurilor de acumulare și iazurilor.
Delimitarea masivă, efectuată în cadrul Programului 2019-2023 ar trebui să vizeze toate terenurile publice, indiferent de modul de utilizarea a acestora, pentru a asigura plenitudinea înregistrărilor în RBI, pentru a reduce litigiile şi a spori veniturile bugetului de stat și local.
Pentru îmbunătățirea situației atestate, Curtea de Conturi consideră că este imperativă revizuirea mecanismului actual de coordonare a activităților, pentru a asigura integritatea proprietății statului și utilizarea acesteia în beneficiul locuitorilor unității administrativ-teritoriale. Astfel, au fost înaintate recomandări menite să remedieze situațiile existente.
