Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Comisiei permanente mediu şi schimbări climatice a Parlamentului Republicii Moldova dna V.Ivanov, ministrului mediului dl Gh.Şalaru, viceministrului mediului dl R.Bajureanu, viceministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor dl A.Zolotcov, directorului Agenţiei "Apele Moldovei" dl M.Adam, şefului adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dna V.Ţapiş, directorului general al Centrului Naţional de Sănătate Publică dl I.Băhnărel, şefului adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor dl V.Pană, preşedintelui raionului Criuleni dl V.Rotaru, vicepreşedintelui raionului Soroca dl B.Ivasi, preşedintelui raionului Cimişlia dl I.Veveriţa, primarului s.Lunga, r-nul Floreşti dna G.Burduja, viceprimarului s. Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă dna V.Ţăranu şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, a examinat Raportul auditului performanţei în domeniul mediului - aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor "Situaţia privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din republică este alarmantă şi în impas".

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2011 şi 2012.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit, precum şi bunele practici în domeniul auditului mediului.

O atenţie deosebită auditul a acordat realizării obiectivelor principale de asigurare etapizată cu apă potabilă a populaţiei şi de canalizare a apelor uzate. Astfel, s-a evaluat activitatea autorităţilor de resort privind realizarea conformă a politicilor în domeniu şi eficacitatea măsurilor întreprinse, eventual începînd cu anul 2005. De asemenea, s-a analizat dacă au fost obţinute rezultatele scontate în urma utilizării mijloacelor financiare alocate în anii 2008-2011 pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei şi calitatea acesteia, precum şi pentru asigurarea cu canalizare, adică a protecţiei mediului de apele reziduale; s-a identificat care au fost instrumentele folosite la realizarea acestor obiective.

Obiectivul principal la care a răspuns auditul este: Ministerul Mediului şi alte organe cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea obiectivelor stabilite ce ţin de aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor?

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Apa este componentul principal al vieţii pe pămînt. De calitatea şi cantitatea ei depinde starea sănătăţii, iar de evacuarea adecvată a apelor uzate - starea mediului înconjurător.

Asigurarea populaţiei cu apă de calitate este una din direcţiile prioritare ale politicii statului în domeniu.

Principalele obiective ale politicii naţionale în domeniul resurselor de apă sînt:

a) realizarea unui management stabil al apei în calitate de component natural (resursă) al mediului şi categorie social-economică (marfă);

b) crearea unor condiţii sănătoase şi inofensive pentru viaţa omului.

În acest context, a fost elaborat Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 (în continuare - Programul), iar ulterior Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova (în continuare - Strategia).

Politica de stat la capitolul instituţional este orientată spre crearea unei autorităţi unice abilitate cu funcţii de gestiune a resurselor de apă, ca structură principală în acest domeniu, care soluţionează problemele resurselor de apă de importanţă naţională. De asemenea, statul urma să creeze structura organizatorică a gestionării, cu scopul de a asigura folosirea raţională a apelor şi realizarea măsurilor de prevenire a poluării.

Astfel, organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu apă şi canalizării, controlului ecologic de stat şi monitoringului calităţii mediului este Ministerul Mediului, iar autoritatea administrativă responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu apă şi canalizării este Agenţia "Apele Moldovei", care se subordonează Ministerului Mediului.

În cadrul auditului s-a constatat că realizarea obiectivelor privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor se tergiversează. Cu toate că au fost stabilite termenele de realizare a obiectivelor, acestea nu se respectă. Astfel, în localităţile rurale nu sînt asigurate surse îmbunătăţite de apă, cu centralizarea alimentării. Acest fapt condiţionează riscul îmbolnăvirii populaţiei rurale, iar lipsa condiţiilor adecvate privind canalizarea apelor uzate duce la poluarea mediului, prin contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

În majoritatea lor, apele subterane nu corespund parametrilor de calitate pentru apa potabilă, iar apa din fîntîni este preponderent contaminată. Principalele surse de poluare a acestora sînt spaţiile insalubre de lîngă fîntîni, complexele animaliere situate în apropierea surselor de apă, lipsa reţelelor de canalizare. În unele localităţi, cu toate că au fost valorificate mijloace financiare în sume substanţiale, s-a constatat că calitatea apei distribuite către consumator nu corespunde parametrilor de calitate ai apei potabile (or.Iargara, r-nul Leova; s.Floreni, r-nul Anenii Noi).

În acelaşi timp, odată cu creşterea numărului populaţiei cu acces la apă în mod centralizat, creşte consumul de apă, în special menajeră, şi, respectiv, al apelor uzate care se deversează în pămînt, din lipsa canalizării.

Neaprobarea unui concept unic a condiţionat construcţia apeductelor în lipsa sistemelor de canalizare. Chiar dacă, în unele cazuri, populaţia îşi amenajează locuri de acumulare a apelor uzate, lipsa normelor, precum şi informarea insuficientă privind pericolele nu asigură protecţia mediului.

Lipsa sistemelor de canalizare duce la poluarea mediului, în special a apelor freatice şi a celor subterane (or.Soroca, or.Cimişlia, or.Străşeni). Un alt impact al apelor deversate direct în pămînt este fenomenul alunecărilor de teren.

 Concluzia generală a auditului este că structura actuală privind gestionarea resurselor de apă nu asigură implementarea politicilor de sector şi nu dispune de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea obiectivelor stabilite. De asemenea, Ministerul Mediului nu şi-a exercitat pe deplin atribuţiile statuate, din motiv că nu dispune de informaţiile relevante şi suficiente pentru aceasta, fapt ce condiţionează tergiversarea realizării obiectivelor de asigurare etapizată cu apă potabilă a populaţiei, precum şi a protecţiei mediului, populaţia nedispunînd de condiţii minime pentru necesităţile fiziologice.

Această concluzie s-a conturat reieşind din următoarele:

• Ministerul Mediului, precum şi Agenţia "Apele Moldovei" nu-şi exercită pe deplin atribuţiile, în special ce ţin de:

- efectuarea analizei şi de informarea autorităţilor privind asigurarea cu apă şi canalizare, din lipsa metodologiei privind acumularea informaţiei, precum şi a bazei de date privind starea ramurii;

- elaborarea planurilor de management conform principiului de bazin hidrografic, precum şi a schemelor de utilizare complexă a resurselor de apă;

- stabilirea criteriilor de determinare a priorităţilor, precum şi efectuarea studiilor privind necesităţile reale ale localităţilor;

- deţinerea de date sistematizate privind evaluarea şi justificarea proiectelor înaintate spre finanţare, a celor prioritare sau a celor eşalonate/etapizate şi coordonate cu obiectivele naţionale;

- monitorizarea şi asigurarea implementării documentelor de politici.

Activitatea necorespunzătoare a autorităţilor cauzează realizarea într-un mod haotic a obiectivelor ce ţin de aprovizionarea cu apă a populaţiei şi de canalizare, iar incoerenţa documentelor de politici afectează şi coordonarea principalelor surse de finanţare a sectorului, neexistînd un mecanism de monitorizare a realizărilor în domeniu.

Monitorizarea formală şi lipsa raportării unificate privind realizarea Strategiei şi Programului nu permit informarea relevantă şi integrală a Guvernului despre rezultatele obţinute în domeniu şi, respectiv, actualizarea politicilor de sector. Nedisponibilitatea datelor veridice privind situaţia actuală a ramurii, precum şi lipsa studiilor recente efectuate în domeniu ar putea determina tergiversarea noilor acţiuni stabilite în cadrul proiectelor implementate de Ministerul Mediului.

De asemenea, competenţele celorlalte autorităţi cu atribuţii în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare nu sînt clar statuate de cadrul legal, fiind nominalizate în general, fără determinarea modalităţii conlucrării acestora întru atingerea obiectivelor statului. Cadrul legislativ nu a fost revizuit ţinîndu-se cont de reorganizările instituţionale efectuate în cadrul autorităţilor publice centrale, în vederea respectării coerenţei privind denumirea autorităţilor, ceea ce cauzează situaţii incerte şi eschivarea de la exercitarea atribuţiilor.

• Sectorul aprovizionării cu apă şi canalizării este finanţat din diverse surse, în mod fragmentat.

În cadrul analizei mai detaliate a unor proiecte finanţate din diferite surse (FEN, BS), s-a relevat că din mijloacele FEN se aprobă şi finanţarea parţială a unor proiecte complexe ca valoare. Totodată, s-a constatat că în unele cazuri nu au fost valorificate mijloacele financiare alocate, ceea ce denotă şi iresponsabilitatea beneficiarilor. În aceste situaţii, se imobilizează mijloacele financiare pe un termen nedeterminat, astfel nefiind atinse scopurile finale ale proiectelor.

S-au aprobat şi alocat mijloace în sume mai mici decît valoarea proiectului complex, fără asigurarea planificării finanţării ulterioare, ceea ce, de fapt, determină un risc sporit de utilizare neeficace a mijloacelor financiare (39,5 mil.lei) - "bani îngropaţi în pămînt".

Cauzele principale ale finanţării fragmentate sînt:

- cuantumul limitat al resurselor financiare publice disponibile, care să acopere necesităţile integrale la finanţarea obiectivelor;

- neefectuarea studiilor şi nestabilirea criteriilor de finanţare la determinarea priorităţilor de finanţare şi planificarea eşalonată a alocării mijloacelor financiare pe viitor, pentru asigurarea realizării obiectivelor;

- nivelul redus de informare privind priorităţile politicilor în domeniu şi transparenţa disponibilităţii resurselor financiare.

Astfel, construcţia proiectelor din diverse surse, în acelaşi timp, sau pe etape nu permite ţinerea evidenţei obiectivelor începute, în curs de execuţie, precum şi monitorizarea derulării acestora. Totodată, sînt iniţiate obiective noi, cele nedefinitivate nefiind duse la bun sfîrşit. Organul central de specialitate nu a asigurat deţinerea informaţiei privind finanţarea sectorului şi, ca rezultat, nu monitorizează eficacitatea realizării proiectelor. Cele menţionate determină neasigurarea continuităţii finanţării proiectelor investiţionale şi, respectiv, imobilizarea sau utilizarea neeficace a resurselor financiare atît interne, cît şi externe.

• Sistemul actual de supraveghere asupra calităţii apelor şi protecţiei mediului are responsabilităţi prestabilite, dar nu dispune de pîrghii şi metodologii de realizare.

Sistemul de monitorizare şi supraveghere în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizării este ineficient şi nu asigură prevenirea şi lichidarea la timp a consecinţelor impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii.

Astfel, activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat, precum şi a Centrelor de Sănătate Publică se limitează doar la inspectare, control şi constatarea încălcărilor. Totodată, nu se înaintează propuneri concrete, de rigoare şi rezultative privind soluţionarea temporară a problemelor constatate.

Lipsa metodologiei privind supravegherea asupra protecţiei şi utilizării resurselor acvatice, precum şi asupra respectării tehnologiilor de epurare şi regulilor de exploatare, funcţionare şi întreţinere a sistemelor de epurare a apelor uzate determină neasigurarea prevenirii impactului negativ al deversărilor de ape reziduale direct în receptorii naturali, iar lipsa standardelor (normativelor) de supraveghere a calităţii apei potabile condiţionează efectuarea neadecvată a acesteia, fără asigurarea respectării normelor legale, precum şi minimizarea impactului asupra sănătăţii.

De menţionat că Ministerul Mediului nu a executat cerinţele înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21 mai 2010 privind implementarea recomandărilor ce ţin de cadrul normativ-legal (elaborare de strategii, sau asigurarea compatibilităţii cu normele legale în domeniul mediului şi racordarea acestora la cerinţele internaţionale de protecţie a mediului).

În contextul celor expuse, se concluzionează că autorităţile ce deţin competenţe în domeniu nu-şi exercită pe deplin atribuţiile, iar realizarea obiectivelor statului se tergiversează, ceea ce determină neasigurarea populaţiei cu apă de calitate şi în cantitatea necesară, precum şi a condiţiilor adecvate de canalizare a apelor uzate, aceasta avînd o influenţă nefastă asupra sănătăţii şi mediului.

Faptele constatate în Raportul de audit evidenţiază o dată în plus importanţa realizării obiectivelor naţionale privind aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei, precum şi asigurarea implementării recomandărilor înaintate de audit.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(6) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei în domeniul mediului - aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor "Situaţia privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din republică este alarmantă şi în impas", care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor de resort indicate în prezenta Hotărîre şi se cere să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor înaintate, după cum urmează:

2.1. Ministerului Mediului:

2.1.1. pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre;

2.1.2. în comun cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, pentru efectuarea studiilor şi stabilirea criteriilor de determinare a priorităţilor de finanţare şi modalităţii de planificare eşalonată a alocării mijloacelor financiare, ţinîndu-se cont de necesităţi şi urgenţe, întru asigurarea realizării obiectivelor;

2.1.3. pentru executarea cerinţelor neexecutate din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21 mai 2010, ce ţin de cadrul normativ-legal, şi anume - implementarea recomandărilor 4.1., 4.2., 4.8., 4.9., 4.10., expuse în anexa la Raportul de audit;

2.2. Ministerului Sănătăţii, pentru informare şi întreprinderea măsurilor necesare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi elaborarea normelor privind aprobarea alocaţiilor eşalonate pe o perioada îndelungată, mecanismului şi normelor de dirijare a cazurilor de finanţare din diverse surse, în vederea atingerii impactului general al proiectelor investiţionale.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

3.1. Guvernului:

3.1.1.pentru informare privind rezultatele auditului, în special referitor la:

- neimplementarea obiectivelor prioritare stabilite privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor şi neefectuarea monitorizării şi raportării adecvate;

- situaţia precară privind accesul populaţiei la sursele de apă potabilă, ceea ce prezintă risc pentru sănătate;

- gradul îngrijorător de poluare a mediului, din lipsa sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor reziduale ce se deversează;

- realizarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către autorităţile de resort, cauzată şi de nestabilirea exhaustivă a atribuţiilor, precum şi a procedurilor de executare;

- lipsa unei politici determinate privind alocarea mijloacelor financiare şi utilizarea neeficace a acestora, din cauza finanţărilor fragmentate;

3.1.2. pentru luare de atitudine, întru asigurarea revizuirii cadrului legislativ în vederea respectării coerenţei privind denumirea autorităţilor, ţinînd cont de reorganizările instituţionale deja efectuate, precum şi a delimitării clare şi exhaustive a competenţelor tuturor autorităţilor de atribuţiile cărora ţine aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor;

3.2. Parlamentului, inclusiv Comisiei permanente mediu şi schimbări climatice, pentru informare privind rezultatele auditului şi documentare asupra faptului aprobării incoerente a documentelor de politici ale statului prin prisma Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 "Privind actele legislative", care se exprimă prin elaborarea Strategiei ulterior elaborării Programului şi aprobării Strategiei prin Hotărîre de Guvern;

3.3. Preşedinţilor raioanelor, primarului general al mun. Chişinău şi primarului mun. Bălţi, pentru informare şi luare de atitudine în limita competenţelor;

3.4. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Hotărîrea Guvernului nr. 1406 din 30.12.2005.

Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13.06.2007.