Gestionarea datoriei și a garanțiilor de stat are un interes public deosebit, deoarece influențează nivelul de îndatorare al țării, presiunea fiscală asupra contribuabililor și capacitatea statului de a finanța politici publice esențiale, iar transparența și legalitatea acestor operațiuni sunt atent monitorizate de Parlament, instituții internaționale, mass-media și societatea civilă.

Potrivit datelor raportate de către Ministerul Finanțelor, soldul datoriei sectorului public a constituit, la finele anului 2025 – 138,5 miliarde de lei, în creștere cu circa 12,9 miliarde de lei față de anul precedent. Ponderea datoriei sectorului public în PIB a ajuns la 39,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2024. Deși Republica Moldova se menține sub plafonul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, auditul relevă creșterea continuă a datoriei de stat pe parcursul ultimilor 5 ani și necesitatea monitorizării stricte a datoriei sectorului public prin aplicarea unor politici prudente în vederea menținerii sustenabilității financiare pe termen mediu și lung.

La sfârșitul anului 2025, datoria de stat a constituit 132,8 miliarde de lei, fiind în creștere cu 11,4 miliarde de lei față de anul precedent. Din această sumă, 52,0 miliarde de lei reprezintă datorie de stat internă, iar 80,8 miliarde de lei – datorie de stat externă. Auditul evidențiază și creșterea datoriei de stat pe cap de locuitor, de la 29,6 mii de lei în anul 2021 la 55,8 mii de lei în anul 2025.

În anul 2025 au fost negociate și semnate 11 acorduri noi de finanțare și un acord de majorare a unui împrumut contractat anterior, în valoare totală de aproximativ 2,0 miliarde de euro. Totodată, au fost debursate împrumuturi externe de stat în sumă de 12,2 miliarde de lei, dintre care 9,3 miliarde de lei au fost destinate susținerii bugetului de stat și 2,9 miliarde de lei finanțării proiectelor investiționale.

Analiza auditului relevă o schimbare semnificativă a priorităților în utilizarea finanțărilor externe, caracterizată prin orientarea preponderentă a resurselor către susținerea bugetului de stat, în detrimentul investițiilor. Potrivit auditorilor, această tendință riscă să transforme datoria externă dintr-un instrument de creștere economică într-un mecanism de susținere a consumului public, cu efecte asupra capacității viitoare de deservire a datoriei și asupra realizării obiectivelor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

Pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au fost recreditate împrumuturi în valoare de circa 2,3 miliarde de lei, iar beneficiarii recreditați au restituit aproximativ 6,9 miliarde de lei. Cu toate acestea, la finele anului 2025, soldul datoriei beneficiarilor recreditați a constituit circa 8,5 miliarde de lei, dintre care 146,2 milioane de lei reprezentau datorii cu termenul de achitare expirat.

Soldul garanțiilor de stat a constituit aproximativ 6,5 miliarde de lei, dintre care 4,5 miliarde de lei reprezintă garanții acordate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, iar 2,0 miliarde de lei sunt aferente împrumutului extern contractat de SA „Energocom” de la BERD pentru realizarea Proiectului „Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”.

Pe parcursul anului 2025 nu au fost activate garanții de stat noi, iar soldul garanțiilor activate și nerecuperate s-a diminuat până la 0,35 milioane de lei.

Pentru serviciul datoriei de stat au fost utilizate circa 4,3 miliarde de lei, dintre care 2,5 miliarde de lei pentru datoria internă și 1,8 miliarde de lei pentru datoria externă. Deși cheltuielile aferente serviciului datoriei înregistrează per ansamblu o tendință de diminuare, auditul constată că datoria de stat internă rămâne considerabil mai costisitoare decât cea externă, exercitând o presiune constantă asupra bugetului de stat.

Auditul a identificat și unele devieri de la plafoanele legale aferente datoriei de stat externe și de la intervalele-țintă stabilite în Programul „Managementul datoriei pe termen mediu”. Aceste abateri au fost generate în principal de factori externi independenți de acțiunile Ministerului Finanțelor, inclusiv de fluctuațiile semnificative ale cursului valutar și de dependența sporită de finanțarea pe termen scurt, care impune refinanțări frecvente și amplifică riscurile bugetare.

O problemă importantă evidențiată de audit vizează recuperarea redusă a creanțelor de la băncile aflate în proces de lichidare. În anul 2025, diminuarea soldului datoriei acestora s-a produs preponderent ca urmare a anulării creanțelor după radierea unei instituții bancare din Registrul de stat al persoanelor juridice, în timp ce încasările efective au constituit doar 65,45 milioane de lei. La 31 decembrie 2025, soldul creanțelor băncilor aflate în lichidare față de Ministerul Finanțelor era de 11,2 miliarde de lei. Din totalul creanței aferente Băncii de Economii în sumă de 7,6 miliarde lei, suma de 5,3 miliarde lei a fost cesionată către Ministerul Finanțelor în baza Contractului de cesiune a creanței din 04.06.2025.

Totodată, auditul atrage atenția asupra caracterului repetitiv al anulării datoriilor istorice ale debitorilor garantați ca urmare a radierii acestora din Registrul de stat al persoanelor juridice. În perioada 2023–2025, valoarea totală a datoriilor istorice anulate în astfel de situații a depășit 458,5 milioane de lei.

Constatări similare au fost identificate și în cazul beneficiarilor recreditați. Auditul relevă că diminuarea datoriei acestora a fost influențată inclusiv de anularea obligațiilor, reeșalonarea termenelor de plată și încetarea proceselor de insolvabilitate, și nu exclusiv de rambursări efective. În acest context, auditorii evidențiază situația critică a Întreprinderii de Stat Calea Ferată, a cărei datorie a fost reeșalonată prin opt amendamente succesive, fără ca aceste măsuri să conducă la stabilizarea financiară a întreprinderii.

Deși Ministerul Finanțelor, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, aplică măsuri de executare silită pentru recuperarea datoriilor restante, rezultatele rămân modeste. În anul 2025 au fost recuperate doar 1,2 milioane de lei, comparativ cu 1,8 milioane de lei în anul precedent.

Curtea de Conturi atenționează că nerecuperarea datoriilor restante ale beneficiarilor recreditați și ale debitorilor garantați nu eliberează statul de obligația de a-și onora angajamentele aferente împrumuturilor externe contractate. Aceste obligații sunt acoperite din bugetul de stat și pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, afectând sustenabilitatea fiscală pe termen lung.