Scopul misiunii de audit public extern a fost de a oferi o asigurare rezonabilă că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul 2025 nu conține denaturări semnificative cauzate de fraude sau erori și de a exprima o opinie de audit asupra componentei executării de casă a bugetului de stat.
În urma auditului, Curtea de Conturi a exprimat o opinie fără rezerve, concluzionând că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a executării de casă a bugetului de stat pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
La nivelul bugetului de stat, veniturile au constituit 76,4 miliarde lei și au fost executate la nivelul de 100,8% față de prevederile precizate. Cheltuielile și activele nefinanciare au însumat 92,1 miliarde lei, fiind executate la nivelul de 98,0%, iar deficitul bugetar a constituit 15,7 miliarde lei, cu aproximativ 2,5 miliarde lei mai mic decât nivelul prevăzut după rectificările bugetare.
Comparativ cu anul precedent, veniturile bugetului de stat au crescut cu 9,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu circa 12 miliarde lei. Structura veniturilor relevă că impozitele și taxele au continuat să reprezinte principala sursă de finanțare a bugetului, însumând 67,3 miliarde lei sau 88,1% din totalul veniturilor. Granturile externe au constituit 4,5 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 2 miliarde lei față de anul 2024, ceea ce reflectă consolidarea sprijinului extern acordat Republicii Moldova.
Deficitul bugetar a fost finanțat preponderent din împrumuturi externe în sumă de circa 12,2 miliarde lei și împrumuturi interne în sumă de aproximativ 4,7 miliarde lei. La sfârșitul anului 2025, soldul mijloacelor bănești ale bugetului de stat a constituit 5,4 miliarde lei.
Gradul de valorificare a surselor externe a constituit 96,2%, fiind în scădere față de anul precedent. Din totalul de 16,7 miliarde lei executate din surse externe, 78,2% au fost direcționate pentru susținerea bugetului de stat și doar 21,8% pentru implementarea proiectelor de dezvoltare.
Auditul constată că o serie de deficiențe semnalate în rapoartele anterioare privind administrarea veniturilor bugetare continuă să persiste. În special, pentru unele taxe, plăți și sancțiuni administrate de către Serviciul Fiscal de Stat nu există mecanisme suficient reglementate privind calcularea, evidența, urmărirea și raportarea obligațiilor către bugetul de stat.
Totodată, auditul a constatat că restanțele la amenzi și sancțiuni raportate de unele autorități publice constituiau circa 1,5 miliarde lei la 31 decembrie 2025, iar între datele raportate de instituții și cele reflectate de Ministerul Finanțelor au fost identificate diferențe de aproximativ 223,8 milioane lei.
De asemenea, sistemele informaționale privind evidența contravențiilor și a amenzilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Fiscal de Stat încă nu sunt pe deplin interconectate și completate de toți utilizatorii sistemului.
În anul 2025, granturile externe au fost executate în proporție de 98,5%, fiind debursate circa 4,5 miliarde lei. Auditul relevă însă că unele autorități publice centrale au înregistrat niveluri reduse de valorificare a granturilor disponibile, principalele cauze fiind întârzierile în pregătirea documentației, nerealizarea la termen a activităților asumate, prelungirea procedurilor de achiziții și aprobarea tardivă a documentelor necesare pentru debursare.
Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în proporție de 98%, iar compartimentul „Acțiuni generale” a continuat să dețină cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor – 53,6 miliarde lei sau 58,2%. Transferurile către alte componente ale bugetului public național au constituit 23,2 miliarde lei către bugetele locale, 20,2 miliarde lei către bugetul asigurărilor sociale de stat și 7,3 miliarde lei către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Auditul evidențiază că procesul de planificare și implementare a investițiilor capitale continuă să fie afectat de deficiențe sistemice. În anul 2025 au fost aprobate alocații de circa 2,2 miliarde lei pentru 64 proiecte investiționale, însă pe parcursul anului 23 de proiecte au fost excluse, iar alte 20 au fost introduse ulterior. De asemenea, 11 proiecte noi au fost incluse spre finanțare fără parcurgerea integrală a etapelor prevăzute de cadrul legal privind evaluarea și selectarea investițiilor capitale publice. Auditul relevă că aceste situații reflectă deficiențe de planificare, capacitate instituțională insuficientă și dificultăți în gestionarea proiectelor investiționale.
Suplimentar se denotă că, în baza eșantionului auditat aferent a 11 proiecte finanțate din surse externe, pentru care, deși la propunerile de buget au fost aprobate 1,5 miliarde lei, se denotă un nivel redus de debursare de 102,0 mil. lei sau 6,3%. De menționat că pentru acestea au fost achitate comisioane de angajament conform acordurilor de finanțare din soldul nedebursat, care pentru anul 2025 au constituit cca 6,4 mil. lei. Mai mult ca atât, în cadrul unor proiecte există sold neutilizat pentru care anual sunt achitate dobânzi.
Auditul public extern anual emite opinii modificate asupra rapoartelor financiare consolidate ale ministerelor, acestea fiind condiționate preponderent de aspectele legate de raportarea conturilor bilanțiere. În acest aspect se menționează că, conform cadrului de raportare financiar aplicabil, datele totalizate în Bilanțul contabil privind executarea bugetului de stat, nu sunt parte a executării de casă a bugetului, iar devierile identificate nu au impact asupra opiniei de audit emise asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2025 la componenta executării de casă.
Totodată, ținând cont de importanța implementării măsurilor prioritare ale Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030, erorile semnificative care au afectat opinia de audit în cadrul autorităților publice centrale necesită a fi comunicate deoarece au impact și asupra prezentării reale și fidele a Bilanțului contabil consolidat la nivel de buget de stat. Astfel, cele mai semnificative constatări țin de nereflectarea valorii terenurilor fondului forestier, infrastructurii căilor ferate, proprietății publice privind instalațiile de tensiune înaltă, bunurilor transmise în gestiune economică instituțiilor publice la autogestiune a căror fondatori sunt autoritățile publice centrale, precum și a valorii tuturor terenurilor gestionate de către Agenția Proprietății Publice.
Auditul a atras atenția asupra lipsei unor reglementări clare privind stabilirea criteriilor pentru cazurile în care rambursarea împrumuturilor externe se efectuează din fondul de rulment (revolving) și pentru cazurile în care rambursarea se efectuează direct din mijloacele bugetului de stat. S-a constatat că, la data raportării, în conturile extrabilanțiere la nivel de buget de stat erau incluse doar obligațiunile beneficiarilor pentru împrumuturile recreditate și împrumuturile acordate din granturi externe, gestionate de Oficiul Gestionare a Programelor de Asistență Externă. Totodată, în conturile extrabilanțiere ale bugetului de stat nu este reflectat soldul mijloacelor disponibile din rulmentul gestionat de Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii și nici obligațiunile beneficiarilor față de ADMA pentru vânzarea în rate a tehnicii și echipamentelor agricole și a fertilizanților.
O problematică reiterată ține și de soldul mijloacelor financiare bugetare ale Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii în sumă de 496,8 mil. lei, precum și angajamentele financiare generate de 1.486 de garanții emise și active din fond, în sumă de 1,1 miliarde lei. De menționat că o parte din mijloacele financiare ale Fondului au fost retrase din sistemul trezorerial și au fost investite în valori mobiliare de stat, ceea ce a generat o situație în care resursele bugetare destinate pentru anumite scopuri sunt utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar.
Rezultatele auditului evidențiază necesitatea continuării reformelor în domeniul managementului finanțelor publice, consolidării disciplinei bugetar-fiscale, îmbunătățirii administrării veniturilor, sporirii eficienței utilizării asistenței externe și perfecționării evidenței patrimoniului public.
CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook


imprimare