Hotărârea nr. 15 din 4 martie 2026 cu privire la Raportul de audit al conformității asupra înregistrării și gestionării patrimoniului transmis Zonelor Economice Libere

La situația anului 2024, în Republica Moldova funcționau șase zone economice libere și ale antreprenoriatului liber: ZAL „Chișinău”, ZEL „Bălți”, ZEL „Ungheni”, ZAL „Valkaneș”, ZAL „Tvardița” și ZAL „Taraclia”, organizate în 35 de subzone amplasate în diferite unități administrativ-teritoriale. Patrimoniul administrat includea 219,88 ha terenuri și 7 clădiri proprietate a statului, 283,77 ha terenuri ale autorităților locale și 174,92 ha terenuri private, găzduind 249 de rezidenți, dintre care doar 143 desfășurau activitate economică efectivă, ceea ce reflectă provocările existente în atingerea obiectivelor investiționale și de dezvoltare economică.

Auditul a evidențiat deficiențe sistemice majore care afectează claritatea juridică, transparența decizională și eficiența administrării patrimoniului. Patru dintre administrațiile auditate – ZAL „Chișinău”, ZAL „Taraclia”, ZAL „Tvardița” și ZAL „Valkaneș” – au fost înființate ca întreprinderi de stat, deși Legea nr. 440/2001 prevede funcționarea lor ca organe de stat cu activitate pe principii de autofinanțare. Această neconformitate generează riscuri juridice și costuri suplimentare, mai ales în procedurile de lichidare sau reorganizare.

Lipsa planurilor cadastrale complete constituie o altă deficiență majoră. Doar trei administrații – Chișinău, Tvardița și Taraclia – au întocmit planurile cadastrale corespunzătoare. La ZEL „Bălți”, 16 din 19 subzone (262,44 ha) nu sunt acoperite cadastral, la ZEL „Ungheni” cinci subzone (72,96 ha) și la ZAL „Valkaneș” două subzone (55,1 ha) se confruntă cu probleme similare. Aceasta face imposibilă identificarea precisă a terenurilor, afectează delimitarea juridică și complică planificarea investițiilor.

Transmiterea patrimoniului către administrații nu a fost realizată integral și uniform. În multe cazuri, lipsesc actele de predare-primire a terenurilor și clădirilor, iar contractele de superficie au fost încheiate doar pentru trei administrații: Taraclia, Chișinău și Valkaneș. În ZEL „Bălți”, două terenuri publice, cu o suprafață totală de 2,55 ha, nu au fost preluate oficial în gestiunea Administrației ZEL, fiind amplasate pe acestea șapte construcții private, iar alte terenuri nu au putut fi preluate din cauza refuzului autorităților locale. În ZEL „Ungheni”, mai multe terenuri aparținând autorităților locale nu au fost preluate formal, iar la ZAL „Valkaneș”, clădiri și infrastructură tehnico-edilitară nu au fost transmise prin acte de predare-primire. În ZAL „Taraclia”, clădirile au fost vândute unor operatori economici fără acte de transmitere, iar unele terenuri nu au fost date oficial în folosință. În cazul ZEL „Bălți”, Administrația gestionează o suprafață de 136,49 ha, depășind limita stabilită prin lege și folosind parțial terenuri pentru destinații diferite de obiectivele zonei economice libere, generând neconcordanțe juridice și riscuri în administrarea patrimoniului.

Deficiențele în administrarea patrimoniului au avut impact financiar semnificativ. Unele administrații nu au aplicat uniform taxele, ceea ce a generat venituri neîncasate de 264,9 mii lei și creanțe totale de 5,5 milioane lei, dintre care 0,70 milioane lei compromise. Taxele zonale au fost aplicate diferențiat între zone și între rezidenți din aceeași zonă, fără criterii normative clare. La ZEL „Bălți”, cotele au variat între 0,15% și 1,0%, iar la ZEL „Ungheni” între 0,1% și 1,3%, uneori cu plafoane minime și maxime nejustificate. În cadrul ZAL „Chișinău”, chiria calculată pentru suprafața efectiv utilizată a condus la neacumularea veniturilor pasibile încasării de 260,6 mii lei.

Auditul a identificat și cazuri de transmitere a terenurilor și clădirilor către agenți economici fără statut de rezident, contrar prevederilor legale. În cadrul ZEL „Bălți”: terenuri de 73 882 m² au fost transmise către 7 agenți economici fără statut de rezident; au fost edificate construcții pe terenuri publice transmise în locațiune, cu înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate asupra imobilelor proprietate privată, generând riscuri asupra integrității patrimoniului public; au fost aplicate tarife sub nivelul minim, generând pierderi de venituri.

Situații similare au fost identificate și la ZAL „Chișinău”, ZAL „Valkaneș” și ZEL „Ungheni”, inclusiv: transmiterea unui teren de 20,84 ha în condiții neconforme, care nu mai poate fi utilizat ca zonă economică liberă; utilizarea neautorizată a terenurilor fără contract și fără plata arendei; aplicarea unor tarife sub nivelul minim stabilit.

Auditul a semnalat, de asemenea, utilizarea neconformă a resurselor financiare. În anul 2024, Administrația ZEL „Bălți” a efectuat plăți de 85,5 mii lei către entități neeligibile, reclasificate ulterior, formal, ca servicii de publicitate, fără suport documentar corespunzător. Această practică indică deficiențe în controlul intern și riscuri de utilizare nelegală a resurselor financiare.

Curtea de Conturi relevă că gestionarea patrimoniului ZEL/ZAL a fost afectată de aplicarea neuniformă a cadrului legal, de un control intern insuficient, deficiențe în evidența contabilă, pierderi financiare și riscuri majore pentru integritatea bunurilor publice.

CCRM recomandă consolidarea cadrului normativ, uniformizarea practicilor administrative și întărirea mecanismelor de control intern, pentru a asigura o gestionare transparentă, eficientă și conformă a patrimoniului zonelor economice libere.

Recomandări(30)

Recomandarea: 1. Să inițieze modificarea Legii nr. 440/2001, prin definirea expresă a statutului juridic al Administrațiilor zonelor economice libere, stabilirea atribuțiilor acestora în raport cu patrimoniul administrat și să asigure, ulterior adoptării modificărilor, actualizarea corespunzătoare a datelor din Registrul persoanelor juridice, gestionat de Agenția Servicii Publice (paragraful 4.1.1.);