Curtea de Conturi a identificat denaturări semnificative în rapoartele financiare consolidate ale municipiului Bălți

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale UAT municipiul Bălți, încheiate la 31 decembrie 2025.

Municipiul Bălți este una dintre cele mai importante unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova, atât prin dimensiunea patrimoniului administrat, cât și prin volumul resurselor financiare gestionate. La sfârșitul anului 2025, patrimoniul administrat de autoritatea publică locală constituia aproximativ 5,23 miliarde lei, iar în anul auditat au fost înregistrate venituri în sumă de 1,29 miliarde lei și cheltuieli de 1,27 miliarde lei, cele mai importante fiind destinate cheltuielilor de personal, bunurilor și serviciilor, precum și altor cheltuieli.

În urma procedurilor de audit, Curtea de Conturi a exprimat opinie contrară asupra rapoartelor financiare consolidate ale municipiului Bălți, întrucât acestea nu prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare, ca urmare a unor denaturări semnificative și pervazive.

Cea mai importantă categorie de active raportată de municipiu este reprezentată de terenurile proprietate publică, înregistrate în evidența contabilă cu o suprafață de peste 1400 ha și o valoare de aproximativ 3,04 miliarde lei. Auditul a constatat însă că dreptul de proprietate este înregistrat în Registrul bunurilor imobile doar pentru aproximativ 863 ha, iar autoritatea nu a asigurat inventarierea și reconcilierea datelor contabile cu informațiile din Registrul bunurilor imobile. În aceste condiții, auditul nu a putut confirma integral exactitatea și exhaustivitatea informațiilor privind terenurile incluse în rapoartele financiare. Totodată, valoarea terenurilor a fost subevaluată cu 19,3 milioane lei, ca urmare a clasificării contabile necorespunzătoare a unor bunuri.

Auditul a identificat, de asemenea, deficiențe semnificative privind evidența patrimoniului transmis în gestiune economică. Infrastructura sistemului public de alimentare cu apă și canalizare, în valoare de 185,7 milioane lei, a fost reflectată eronat drept participații în capital, în loc să fie recunoscută ca bun proprietate publică. Totodată, lipsa evidenței analitice complete a bunurilor transmise în gestiune economică, cu o valoare de peste 911 milioane lei, a limitat posibilitatea verificării exactității și exhaustivității informațiilor prezentate în rapoartele financiare, afectând credibilitatea raportării financiare privind patrimoniul public.

Deficiențe importante au fost constatate și în evaluarea mijloacelor fixe. Auditul a identificat subevaluarea instalațiilor de transmisie cu 104,6 milioane lei, a clădirilor cu 55,8 milioane lei, a construcțiilor speciale cu 17,3 milioane lei, precum și denaturări privind alte categorii de active materiale. În același timp, pentru mijloace fixe cu valoarea contabilă de 230,3 milioane lei nu a fost calculată uzura aferentă perioadei 2017–2025. Necalcularea uzurii pentru aceste active a condus la denaturarea valorii activelor și a cheltuielilor raportate, diminuând credibilitatea rapoartelor financiare consolidate.

Auditul a identificat și clasificarea necorespunzătoare a unor cheltuieli. Astfel, cheltuieli în valoare de 21,9 milioane lei, aferente serviciilor de salubrizare, întreținerii terenurilor de uz comun și energiei electrice, au fost reflectate drept granturi acordate beneficiarilor, iar lucrări de reparație capitală în valoare de 4,3 milioane lei, care întruneau criteriile de capitalizare, au fost înregistrate drept cheltuieli curente. Aceste erori au afectat structura și comparabilitatea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Auditul relevă că denaturările constatate în raportarea financiară sunt consecința unor deficiențe sistemice privind organizarea contabilității, administrarea patrimoniului public și funcționarea sistemului de control intern managerial. Deficiențele identificate au avut un caracter repetitiv și au fost generate de lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare și control, de neasigurarea unei evidențe contabile complete și conforme, precum și de neimplementarea unor controale interne capabile să prevină sau să identifice în timp util erorile și neconformitățile.

În acest context, auditul a conchis că sistemul de control intern managerial nu a oferit o asigurare rezonabilă privind administrarea patrimoniului și raportarea financiară, iar activitatea de audit intern nu a evaluat procesele aferente organizării contabilității și întocmirii rapoartelor financiare consolidate. Lipsa unei evaluări sistematice a acestor domenii a diminuat capacitatea entității de a identifica și remedia din timp deficiențele existente, favorizând menținerea unor denaturări semnificative în evidența contabilă și raportarea financiară.

Un alt domeniu în care auditul a identificat deficiențe importante îl reprezintă achizițiile publice. Verificările efectuate au evidențiat carențe în planificarea și fundamentarea necesităților, organizarea activității grupului de lucru pentru achiziții, precum și în monitorizarea executării contractelor.

Astfel, pentru lucrări și servicii în valoare de peste 55,4 milioane lei, autoritatea nu a documentat și fundamentat în mod corespunzător necesitatea achizițiilor înainte de inițierea procedurilor, ceea ce a diminuat transparența și fundamentarea utilizării resurselor publice. Misiunea de audit a evidențiat, de asemenea, acceptarea și achitarea unor lucrări la un preț unitar superior celui prevăzut în contract, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare estimate la 130,6 mii lei din bugetul municipal. Totodată, au fost identificate riscuri privind divizarea achizițiilor și deficiențe în reglementarea internă a contractării unor servicii finanțate din bugetul municipal.

În domeniul gestionării resurselor umane, verificările efectuate au relevat că autoritatea nu a finalizat actualizarea statelor de personal în conformitate cu modificările organizatorice aprobate și cu recomandările formulate anterior de Cancelaria de Stat, ceea ce a generat diferențe estimate la aproximativ 35,8 mii lei lunar sau 429,8 mii lei anual. De asemenea, auditul a constatat acordarea indemnizațiilor consilierilor municipali în sumă de aproximativ 2,7 milioane lei, în lipsa aprobării cuantumului acestora pentru anii 2024 și 2025.

O atenție deosebită a fost acordată monitorizării executării contractului de concesiune privind infrastructura de epurare a apelor uzate. În context, s-a constatat că autoritatea publică locală nu a instituit un mecanism eficient de monitorizare a executării obligațiilor investiționale asumate de concesionar. Potrivit expertizei tehnice, investițiile confirmate au fost cu aproximativ 31,2 milioane lei mai mici decât cele prevăzute pentru perioada evaluată, ceea ce a diminuat capacitatea autorității de a monitoriza executarea obligațiilor contractuale și de a proteja interesele patrimoniale ale municipiului.

Constatările formulate de Curtea de Conturi evidențiază necesitatea consolidării managementului financiar, a controlului intern managerial și a administrării patrimoniului public, pentru asigurarea gestionării resurselor publice în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate.

Pe parcursul misiunii de audit, autoritatea publică locală a manifestat deschidere și a întreprins măsuri pentru remedierea unei părți dintre neconformitățile identificate. În acest sens, au fost efectuate corectări financiar-contabile în valoare totală de 21,73 milioane lei, care au vizat, în principal, ajustarea valorii unor active, reclasificarea mijloacelor fixe, corectarea uzurii calculate și actualizarea valorii reevaluate a unor clădiri.

Pentru remedierea deficiențelor constatate, Curtea de Conturi a formulat recomandări orientate spre consolidarea controlului intern managerial, îmbunătățirea organizării contabilității și administrării patrimoniului public, în vederea asigurării unei guvernanțe eficiente și responsabile la nivelul municipiului Bălți.