Actualizat: Joi, 27 Ianuarie 2022
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Deficiențe în gestionarea corpurilor de apă de suprafață, zonelor de protecție și construcțiilor hidrotehnice

  • 20.12.2021
  • 1167

Mecanismele noi de exploatare a corpurilor de apă de suprafață, zonelor de protecție, terenului fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice aferente acestora trebuie să devină mai prompte, iar cele existente urmează să fie dezvoltate în continuare.

La această concluzie a ajuns Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în cadrul ședinței online astăzi, 20 decembrie, la examinarea Raportului auditului de conformitate privind administrarea și gestionarea corpurilor de apă de suprafață, zonelor de protecție, terenului fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice aferente acestora.

Auditul și-a propus ca scop să evalueze aspectele ce țin de transparența și conformitatea activităților realizate prin prisma responsabilităților îndeplinite de către instituțiile implicate în administrarea și gestionarea terenului fondului apelor aferente lacurilor de acumulare și iazurilor.

Evaluarea situației reale privind numărul lacurilor de acumulare și iazurilor, existente în Republica Moldova, a atestat divergențe semnificative în datele deținute de diferite structuri implicate în gestionarea terenurilor fondului apelor. Această situație se datorează lipsei unei baze de date unice, care să conțină informația privind numărul lacurilor de acumulare și iazurilor, pentru a asigura gestionarea conformă a acestora, precum și protecția resurselor de apă din țară. Mai mult ca atât, starea tehnică a unor construcții hidrotehnice prezintă pericol cauzat de: starea avariată a barajelor, lipsa sau nefuncționalitatea instalațiilor de regularizare și de evacuare a apei precum și înnămolirea deversoarelor de evacuare a apei.

În cadrul auditării a 278 de lacuri de acumulare și iazuri, dintre care 181 sunt bazine acvatice din gestiunea administrației publice locale (APL) și 97 din cadrul administrației publice centrale (APC) s-au constatat deficiențe majore la capitolul înregistrării drepturilor patrimoniale și de evidență contabilă a acestora, astfel:

  • nu au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile (RBI) drepturile patrimoniale asupra terenurilor fondului apelor, cu suprafața de 441 ha, aferente a 17 lacuri de acumulare și iazuri precum și nu au fost reflectate integral în evidența contabilă;
  • 191 de bazine acvatice, cu suprafața de 13,4 mii ha, deși sunt înregistrate în RBI, acestea nu sunt reflectate în evidența contabilă a entităților care le administrează.

O altă problemă ține de înscrisurile eronate în RBI. Astfel, din 346 ha înregistrate și supuse verificării,  la 297 ha, sau 86% lipsește înscrierea domeniului de utilizare a acestora. Tot în acest context, ca urmare a privatizărilor din anii precedenți, statul și APL au fost deposedați de suprafețe semnificative de terenuri fondul apelor, inclusiv ca urmare a deciziilor emise de instanțele de drept.

Auditul a constatat că, 15 terenuri al fondului apelor, cu suprafața de 544 ha, au fost privatizate contra bonurilor patrimoniale. Similar, au fost privatizate construcțiile hidrotehnice aferente a 19 bazine acvatice, cu suprafața totală a terenurilor fondului apelor de 627 ha, care au fost transmise în capital social, situația fiind și în prezent în litigiu. Astfel, doar ca urmare a acestor 2 situații, statul și APL anual au fost lipsiți de venituri ce variază între 0,95 și 4,7 mil. lei.

Procesul de  dare în arenda a obiectivelor acvatice  a fost afectat atât de lipsa unor prevederi exhaustive în acest domeniu, cât și de nerespectarea cadrului regulator existent. Astfel au fost constatate:

  • neînregistrarea de către APL în RBI a 6 contracte de arendă a terenului fondului apelor;
  • APL a încheiat 2 contracte de arendă cu depășirea termenului limită de 30 de ani;
  • 17 contracte de arendă din 122 verificate, au fost încheiate în lipsa organizării și desfășurării licitațiilor cu strigare, nefiind asigurată transparența la selectarea potențialilor arendași.

Auditul a constatat situații când, proprietar al terenului este statul sau APL, iar proprietar al barajului este o persoană terță, modul de utilizare a proprietății, care reprezintă un bun indivizibil, nu este reglementată de cadrul regulator. În acest sens urmând a fi întreprinse măsuri, pentru elaborarea unui cadru nou de reglementări și dezvoltarea celui existent, pentru a acoperi vidul legislativ, și a obține venituri pasibile spre încasare de la dare în arendă a proprietății statului și APL în cuantumuri adecvate.

Doar de la dare în arendă a terenurilor exemplificate, statul și APL pierd anual de la 0,7 la 3,3 mil. lei. Constatările date atestă necesitatea stringentă de elaborare a unor reguli clare de dare în arenda a lacurilor de acumulare sau iazurilor și construcțiilor hidrotehnice ca un bun indivizibil, fiind elaborate si reguli pentru situații când un bun indivizibil are mai mulți coproprietari.

Auditul a atestat și situații când, în arendă se dă doar o parte din terenul fondului apelor aferent bazinului acvatic, astfel fiind perceputa arenda doar pentru 2,48 ha, sau 32% din suprafața totală de 7,58 ha aferentă obiectivului acvatic, respectiv, APL fiind lipsit pe parcursul mai multor ani de surse sigure de venituri.

O altă deficiență se referă la faptul că, din 278 de lacuri de acumulare și iazuri supuse verificării, 188 sau 67% nu posedă autorizații pentru folosirea specială a apei. Situația se datorează prezenței prevederilor contradictorii în cadrul legislativ, unul reglementând eliberarea autorizației contra plată, iar altul gratuit.

Actualmente, Republica Moldova dispune de un cadru funcțional, dar limitat, de administrare și gestionare a terenurilor fondul apelor. Neexecutarea pe parcursul mai multor ani a măsurilor pentru delimitarea și stabilirea clară a drepturilor și responsabilităților privitor la terenurile fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice ca un bun indivizibil, împiedică gestionarea conformă și rațională a lacurilor de acumulare și iazurilor.

Delimitarea masivă, efectuată în cadrul Programului 2019-2023 ar trebui să vizeze toate terenurile publice, indiferent de modul de utilizarea a acestora, pentru a asigura plenitudinea înregistrărilor în RBI, pentru a reduce litigiile şi a spori veniturile bugetului de stat și local.

Pentru îmbunătățirea situației atestate, Curtea de Conturi consideră că este imperativă revizuirea mecanismului actual de coordonare a activităților, pentru a asigura integritatea proprietății statului și utilizarea acesteia în beneficiul locuitorilor unității administrativ-teritoriale. Astfel, au fost înaintate recomandări menite să remedieze situațiile existente.

 

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY