Auditul financiar – garanția că banii publici sunt gestionați corect

În fiecare an, instituțiile publice administrează miliarde de lei proveniți din taxele și impozitele plătite de cetățeni. Pentru ca aceste resurse să fie utilizate în mod conform, transparent și responsabil, este esențial să existe un mecanism independent de verificare. Acest rol revine auditului financiar realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Auditul financiar este procesul prin care Curtea de Conturi examinează rapoartele financiare ale unei entități publice și evaluează dacă acestea prezintă o imagine fidelă și corectă a modului în care au fost administrate resursele publice, în conformitate cu cadrul legal și standardele de raportare aplicabile. Prin acest proces, auditorii colectează și analizează probe de audit pentru a formula o opinie independentă privind credibilitatea informațiilor financiare prezentate de instituție.

Importanța auditului financiar depășește simpla verificare a cifrelor din rapoartele financiare. Acesta contribuie la consolidarea responsabilității instituțiilor publice, la creșterea transparenței în gestionarea banilor publici și la sporirea încrederii cetățenilor în modul în care sunt administrate resursele statului. Totodată, rezultatele auditului oferă Parlamentului, Guvernului și societății informații obiective privind calitatea managementului financiar din sectorul public.

În acest context, Curtea de Conturi auditează anual rapoartele ale tuturor ministerelor. Aceste misiuni de audit oferă o evaluare independentă a modului în care ministerele gestionează fondurile publice și patrimoniul statului, verificând dacă informațiile financiare sunt complete, corecte și întocmite în conformitate cu cerințele legale. Auditul anual contribuie, de asemenea, la identificarea deficiențelor din sistemele de control intern și la formularea de recomandări menite să îmbunătățească administrarea finanțelor publice.

Prin urmare, auditul financiar reprezintă un instrument fundamental al bunei guvernări. Acesta nu urmărește doar identificarea erorilor sau neconformităților, ci și promovarea unei culturi instituționale bazate pe responsabilitate, integritate și utilizarea eficientă a banilor publici, în beneficiul întregii societăți.

Opinii exprimate în cadrul auditurilor financiare la ministere realizate în anul 2025

Rezultatele auditurilor financiare pentru exercițiul bugetar 2025 reflectă atât progresele înregistrate de unele instituții, cât și necesitatea consolidării managementului financiar în cadrul administrației publice centrale.

În cadrul misiunilor desfășurate, Curtea de Conturi a auditat rapoartele financiare ale tuturor celor 14 ministere. În urma evaluării probelor de audit și a conformității situațiilor financiare cu cadrul normativ aplicabil, au fost exprimate următoarele opinii de audit:

• o opinie fără rezerve;
• douăsprezece opinii cu rezerve;
• o opinie contrară.

O opinie fără rezerve indică faptul că situațiile financiare au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, fără a fi identificate denaturări semnificative.

Opinia cu rezerve, cea mai frecvent întâlnită în rezultatele auditului din acest an, semnalează existența unor denaturări sau limitări punctuale care, deși sunt semnificative, nu afectează în ansamblu credibilitatea situațiilor financiare. În astfel de cazuri, Curtea de Conturi formulează recomandări menite să contribuie la remedierea deficiențelor și la consolidarea sistemelor de control intern și de raportare financiară.

Opinia contrară este exprimată atunci când denaturările identificate sunt atât semnificative, cât și generalizate, astfel încât situațiile financiare nu mai reflectă în mod fidel poziția financiară și rezultatele activității entității auditate. O astfel de opinie evidențiază necesitatea adoptării unor măsuri complexe pentru remedierea deficiențelor constatate și pentru îmbunătățirea proceselor de administrare financiară.

Rezultatele auditurilor financiare demonstrează că există în continuare provocări în procesul de raportare financiară și de administrare a patrimoniului public la nivelul autorităților administrației publice centrale. Totodată, acestea oferă instituțiilor auditate un set de recomandări și soluții care contribuie la creșterea transparenței, responsabilității și calității managementului finanțelor publice.

Implementarea consecventă a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi reprezintă un element esențial pentru consolidarea disciplinei financiare și pentru creșterea încrederii cetățenilor în modul în care sunt gestionate resursele publice.

Evoluția opiniilor de audit: progrese punctuale, dar și provocări persistente în raportarea financiară

Analiza opiniilor de audit exprimate de Curtea de Conturi în perioada 2021–2025 evidențiază că, deși au fost înregistrate unele evoluții pozitive la nivelul anumitor ministere, majoritatea autorităților publice centrale continuă să obțină opinii cu rezerve, ceea ce indică persistența unor deficiențe în procesul de raportare financiară și în administrarea patrimoniului public.

Informații privind dinamica opiniilor exprimate pe parcursul a 5 ani, pe fiecare minister:

Sursa: Rapoartele de audit financiar ale CCRM.

Din cele 14 ministere auditate în exercițiul financiar 2025, zece au înregistrat opinii cu rezerve în fiecare dintre ultimii cinci ani. Este vorba despre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Mediului și, începând cu înființarea sa, Ministerul Energiei. Această continuitate sugerează existența unor probleme recurente care necesită măsuri sistemice și o implementare mai eficientă a recomandărilor formulate în urma auditurilor.

În același timp, analiza relevă și exemple de evoluție pozitivă. Ministerul Sănătății, care a primit opinii cu rezerve în perioada 2021–2023, a obținut pentru al doilea an consecutiv o opinie fără rezerve în 2024 și 2025. Această evoluție demonstrează că implementarea consecventă a măsurilor de remediere și consolidarea sistemelor de control intern pot conduce la îmbunătățirea calității raportării financiare.

Un alt exemplu este Ministerul Educației și Cercetării. Dacă în anii 2021 și 2022 Curtea de Conturi a exprimat o opinie contrară, începând cu anul 2023 ministerul a trecut la opinii cu rezerve. Deși această evoluție arată o diminuare a gravității deficiențelor identificate, existența rezervelor indică faptul că procesul de consolidare a managementului financiar trebuie continuat.

În cazul Ministerului Finanțelor se observă o evoluție inversă. După trei exerciții financiare consecutive (2021–2023) în care a fost exprimată o opinie fără rezerve, în anii 2024 și 2025 ministerul a obținut opinii cu rezerve. Această schimbare evidențiază faptul că menținerea unui nivel ridicat al calității raportării financiare necesită eforturi continue și adaptarea permanentă a mecanismelor de control și monitorizare.

Auditul asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor pentru anul 2025 a constatat deficiențe în evidența patrimoniului public și în gestionarea investițiilor. Principalele constatări vizează clasificarea eronată a unor bunuri în valoare de 19,4 milioane lei, neînregistrarea regulamentară a unor imobile de 9,1 milioane lei, deficiențe în administrarea terenurilor și bunurilor imobile, precum și întârzieri în implementarea proiectelor investiționale ale Serviciului Vamal, inclusiv proiectul de modernizare a Postului Vamal Leușeni și proiectul „Modernizarea infrastructurii în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF)”.

Ministerul Culturii rămâne instituția cu cea mai dificilă evoluție din perspectiva rezultatelor auditului. Pe parcursul întregii perioade analizate, 2021–2025, Curtea de Conturi a exprimat în mod constant o opinie contrară, ceea ce indică existența unor denaturări semnificative și generalizate în situațiile financiare și necesitatea unor măsuri complexe de remediere.

Principalele deficiențe constatate în cadrul auditului la Ministerul Culturii pentru anul 2025 vizează subevaluarea activelor moștenirii culturale cu cel puțin 19,8 milioane lei, neevaluarea a peste 903,5 mii de bunuri culturale mobile și a 130 de clădiri, precum și reflectarea cu 579,9 milioane lei sub valoarea reală a patrimoniului public gestionat de instituțiile din subordine. De asemenea, au fost identificată nereflectarea în evidența contabilă a prejudiciilor cauzate monumentelor de arhitectură în valoare de 25,5 milioane lei și evidența incompletă a patrimoniului cinematografic național. Constatările relevă deficiențe majore în evidența contabilă, administrarea patrimoniului cultural și funcționarea sistemului de control intern.

Auditurile Curții de Conturi aferente exercițiului bugetar 2025 au evidențiat un șir de deficiențe sistemice comune la nivelul ministerelor. Principalele probleme identificate vizează evidența contabilă incompletă și eronată a patrimoniului public, neevaluarea și neînregistrarea unor active, clasificarea necorespunzătoare a bunurilor, neconcordanțe între evidențele autorităților și ale entităților din subordine, precum și deficiențe în reflectarea investițiilor statului și a participațiilor în capital.

De asemenea, auditurile au relevat carențe în administrarea patrimoniului public, inclusiv lipsa înregistrării drepturilor asupra bunurilor, întârzieri în recepția și valorificarea investițiilor capitale, utilizarea ineficientă a resurselor financiare și implementarea lentă a proiectelor investiționale. Totodată, au fost constatate deficiențe ale sistemelor de control intern managerial, care au afectat calitatea raportării financiare, conformitatea gestionării patrimoniului și fiabilitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Privite în ansamblu, rezultatele ultimilor cinci ani arată că sistemul de management financiar din administrația publică centrală înregistrează progrese punctuale, însă ritmul acestora diferă de la o instituție la alta. Persistența opiniilor cu rezerve la majoritatea ministerelor evidențiază necesitatea consolidării controalelor interne, îmbunătățirii evidenței contabile, gestionării corespunzătoare a patrimoniului public și implementării consecvente a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi.

Evoluția opiniilor de audit trebuie privită nu doar ca un indicator al conformității raportării financiare, ci și ca un instrument de măsurare a maturității sistemelor de management financiar din sectorul public. În acest sens, ministerele care au reușit să își îmbunătățească opinia de audit demonstrează că remedierea deficiențelor este posibilă atunci când recomandările sunt tratate ca parte a unui proces continuu de consolidare instituțională.

Parlamentul consolidează independența financiară a Curții de Conturi: o reformă majoră în procesul de aderare la UE

Cine veghează asupra banilor publici?