CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimareMisiunea de audit a avut drept scop evaluarea conformității gestionării patrimoniului public de către SRL „Arena Națională” în raport cu cadrul normativ și prevederile contractului de parteneriat public-privat, inclusiv prin analiza etapelor de inițiere, realizare și implementare a proiectului.
Complexul multifuncțional „Arena Chișinău” a fost realizat în baza unui parteneriat public-privat, valoarea investiției fiind stabilită la 44,5 milioane euro fără TVA, echivalentul a circa 916,5 milioane lei. Totodată, auditul relevă că valoarea totală a costurilor aferente construcției, inclusiv facilitățile fiscale și vamale acordate, însumează aproximativ 1,2 miliarde lei.
La data de 31 decembrie 2024, patrimoniul administrat de societate constituia 1,3 miliarde lei, fiind format în proporție de circa 99% din imobilizări corporale. În același timp, veniturile obținute nu au acoperit cheltuielile, societatea înregistrând o pierdere de 37,5 milioane lei, în condițiile în care cheltuielile de amortizare a mijloacelor fixe și cele de personal, cumulativ reprezintă aproape 70% din total.
Auditul a evidențiat multiple neconformități în procesul de inițiere și implementare a proiectului de parteneriat public-privat. Studiile de prefezabilitate și fezabilitate au fost elaborate fără o analiză detaliată a alternativelor, costurilor, beneficiilor și riscurilor, iar necesitatea proiectului a fost argumentată superficial. De asemenea, studiul de fezabilitate a fost avizat în regim de urgență de către Agenția Proprietății Publice, fără verificarea conformității cu cerințele aplicabile.
Procedura de atribuire a contractului de parteneriat public-privat a fost selectată fără o justificare corespunzătoare, fiind organizat un concurs într-o singură etapă, în cadrul căruia a participat un singur ofertant. În plus, au fost instituite plăți suplimentare pentru documentație, neprevăzute de cadrul normativ, fapt ce a putut restrânge concurența și afecta transparența procedurii.
Contractul de parteneriat public-privat a fost aprobat într-o formă incompletă, fără includerea unor clauze esențiale privind repartizarea riscurilor, etapele de realizare, procedura de transfer a bunurilor și regimul fiscal aplicabil, ceea ce afectează echilibrul contractual și capacitatea statului de a-și proteja interesele.
La etapa de executare a contractului au fost constatate abateri semnificative, inclusiv neprezentarea devizului de cheltuieli prin metoda de resurse, nerespectarea condițiilor de inițiere a lucrărilor și neinstituirea în termen a unor mecanisme de protecție a intereselor statului, inclusiv recuperarea prejudiciului de 183,1 mii lei, suportat în urma litigiului generat de utilizarea neautorizată a unui teren proprietate privată.
Totodată, mecanismele de monitorizare și control nu au funcționat eficient. Comisiile de monitorizare nu au fost întrunite conform cerințelor, iar controlul anual și auditul independent nu au fost realizate în mod sistematic, ceea ce a afectat supravegherea implementării celui mai mare proiect de parteneriat public-privat din Republica Moldova.
Auditul a constatat și deficiențe în monitorizarea facilităților fiscale și vamale acordate. În perioada analizată, au fost importate bunuri în valoare de 267,3 milioane lei, beneficiind de scutiri de 67,1 milioane lei, fără a fi asigurată verificarea sistematică a utilizării acestora conform destinației.
Lipsa monitorizării corespunzătoare a determinat și efectuarea recepției lucrărilor cu multiple obiecții, în absența documentației complete de deviz, situație care împiedică finalizarea procesului de recepție și verificarea corectitudinii costurilor lucrărilor executate.
De asemenea, auditul a evidențiat deficiențe în administrarea patrimoniului, inclusiv neasigurarea inventarierii corespunzătoare, evidențierea incorectă a unor bunuri și includerea nejustificată a unor cheltuieli în valoarea imobilizărilor. Au fost identificate bunuri neînregistrate, bunuri deteriorate sau utilizate fără documente justificative, ceea ce afectează corectitudinea situațiilor financiare.
În perioada 2018–2025, din bugetul de stat au fost alocate 606,8 milioane lei pentru rambursarea investiției, iar plățile efective au constituit 573,9 milioane lei. Diferența de 32,8 milioane lei, rezultată din variații ale cursului valutar, a fost utilizată pentru acoperirea cheltuielilor curente, în lipsa unor reglementări clare privind utilizarea acestor resurse.
Auditul a constatat nereguli și în domeniul achizițiilor, precum efectuarea unor achiziții fără respectarea procedurilor, divizarea achizițiilor pentru evitarea concurenței și achiziții fără licitație.
Totodată, stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate nu a fost corelată cu costurile reale, ceea ce a generat pierderi din activitatea de bază în sumă de 33,9 milioane lei și acumularea datoriilor față de furnizori. La finele anului 2024, datoriile față de furnizori au constituit 2,5 milioane lei, inclusiv 957,0 mii lei pentru utilități.
Auditul nu a putut confirma sau infirma respectarea de către SRL „Arena Națională” a limitei maxime admisibile de persoane, stabilită prin Raportul de expertiză tehnică din noiembrie 2024 la 5.051 persoane. Această situație este determinată de lipsa unui mecanism intern funcțional de monitorizare, evidență și verificare a numărului real de participanți la evenimente.
În absența unui astfel de mecanism, societatea nu dispune de instrumentele necesare pentru a preveni sau identifica depășirea numărului maxim admis de spectatori. Această deficiență creează premisele nerespectării cerințelor de securitate la incendiu, compromite capacitatea de evacuare în situații excepționale și expune entitatea la riscuri juridice și contravenționale pentru nerespectarea normelor legale aplicabile.
În concluzie, Curtea de Conturi relevă că gestionarea patrimoniului public în cadrul SRL „Arena Națională” a fost afectată de deficiențe sistemice atât la etapa de inițiere și implementare a parteneriatului public-privat, cât și în procesul de administrare curentă. Neconformitățile constatate denotă necesitatea consolidării cadrului de guvernanță, a mecanismelor de control și monitorizare, precum și a responsabilității instituționale, în vederea asigurării unei gestionări eficiente, transparente și conforme a patrimoniului public.
