Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Rapoartele financiare consolidate și conformitatea achizițiilor publice ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, examinate de Curtea de Conturi

Rapoartele financiare consolidate și conformitatea achizițiilor publice ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, examinate de Curtea de Conturi

Aprilie 29, 2021 accesari 452

 

Ședință video

Prezentare auditul financiar

Prezentare auditul conformității

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 29 aprilie curent, a examinat în cadrul unei ședințe online Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) încheiate la 31 decembrie 2020 și Raportul auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul MEI în anii 2019-2020.

Misiunea de audit financiar a avut scopul de a oferi o asigurare rezonabilă precum că, rapoartele financiare consolidate au fost întocmite și prezentate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorii, cu ulterioara emitere a unei opinii de audit și înaintarea recomandărilor relevante.

MEI este organul central de specialitate al administrației publice care, inclusiv prin entitățile subordonate, asigură realizarea politicii guvernamentale în următoarele domenii de activitate: economie, tehnologia informației și comunicații, construcții, transport, infrastructura calității și supravegherea pieței, securitate și eficiența energetică, turism.

Bugetul ministerului este format din 7 programe bugetare și 21 de subprograme. Patrimoniul gestionat aparține în totalitate statului, care la finele anului 2020 a constituit 6763,03 mil. lei. În anul 2020 au fost valorificate 4518,99 mil. lei, ceea ce reprezintă 91,3% din suma alocațiilor precizate. Cauza principală, care a admis nevalorificarea a 428,44 mil. lei, a fost situația pandemică globală care, inclusiv, prin prisma restricțiilor impuse la nivel național, a tergiversat atât implementarea mai multor activități, cât și a limitat numărul de evenimente organizate.

În opinia echipei de audit, rapoartele financiare consolidate încheiate la 31 decembrie 2019, cu unele excepții, oferă sub toate aspectele semnificative o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Baza pentru opina cu rezerve a fost determinată de faptul că, Administrația de Stat a Drumurilor nu a contabilizat în anul 2018 lucrările recepționate pentru construcția variantei de ocolire a municipiului Ungheni.

La fel, se denotă că informațiile din rapoartele financiare consolidate aferente activelor nefinanciare la nivel agregat au fost subevaluate cu 32,31 mil. lei și supraevaluate cu 18,96 mil. lei, acestea fiind exprimate prin:

•    atribuirea necorespunzătoare a unor investiții capitale în active în curs de execuție;
•    nerecepționarea proiectului tehnic „Conducta de interconectare a Sistemului de transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Republica Moldova, faza II, pe direcția Ungheni-Chișinău”, deși lucrările de construcție au fost finalizate, ceea ce a generat supraevaluarea creanțelor cu 11,74 mil. lei, care urmau a fi reflectate ca active nefinanciare;
•    clasificarea neconformă a unor construcții speciale în valoare de 4,82 mil. lei la alte mijloace fixe, ceea ce a admis raportarea neveridică a acestora și necalcularea uzurii respective.

În cadrul ședinței, de asemenea, au fost examinate și rezultatele auditului conformității  achizițiilor publice în cadrul MEI în anii 2019-2020. Auditului au fost supuse Aparatul MEI, precum și entitățile subordonate. Menționăm că, conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” este supusă auditului public extern în mod individual. Astfel, la momentul actual, este în derulare auditul conformității gestionării patrimoniului public de către ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” în anul 2020, care va cuprinde și obiectivul aferent evaluării conformității achizițiilor publice desfășurate.

Totodată, în aria de audit au fost incluse entitățile a căror fondator este Ministerul Economiei și Infrastructurii și care pe parcursul perioadei auditate au beneficiat de finanțări sub forma de subsidii, acordate din contul bugetului de stat, și anume: Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Institutul de Standardizare din Moldova, Institutul Național de Metrologie, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112.

Activitățile de audit s-au axat pe evaluarea achizițiilor publice efectuate de către entitățile auditate, care au însumat circa 102 mil. lei în anul 2019 și peste 78 mil. lei în anul 2020.

Misiunea de audit a identificat multiple deficiențe aferente procesului realizării achizițiilor publice în cadrul entităților, ce țin de: reglementarea activității grupurilor de lucru pentru achiziții, calitatea planificării achizițiilor publice, admiterea abaterilor de la cadru normativ în vigoare, digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, lipsa sistemelor automatizate de monitorizare, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate. Astfel, cel puțin 20% din totalul achizițiilor publice au fost afectate de diverse deficiențe și iregularități.

De exemplu, la planificarea achizițiilor publice, entitățile auditate nu au respectat principiile de bază aplicabile, ceea ce s-a exprimat prin:

-    nepublicarea planurilor de achiziții publice pe pagina web în 4 cazuri, cu valoare totală de 6,8 mil. lei în anul 2019 și 21,9 mil. lei în 2020;
-    nerealizarea planurilor aprobate de achiziții publice cu cca 33% (sau 49,0 mil. lei) în anul 2019 și 46% (sau 65,6 mil. lei) în anul 2020;
-    desfășurarea achizițiilor publice neincluse în planurile anuale, în total, de cca 4,8 mil. lei în anul 2019 și cca 2,4 mil. lei  în anul 2020;
-    planificarea netransparentă sau neplanificarea achizițiilor publice de valoare mică, cu valoare sub 10,0 mii lei fără TVA, care au însumat peste 3,7 mil. lei în anul 2019 și tot atâtea în 2020;
-    achiziționarea unor bunuri și servicii în afara relațiilor contractuale, în suma totală de 1,6 mil. lei în anul 2019 și 1,8 mil. lei  în anul 2020;

În procesul realizării și raportării achizițiilor publice, entitățile au admis multiple neconformități, și anume:
-    divizarea achizițiilor, în scopul evitării procedurii legale de achiziții publice, în sumă totală de 1,6 mil. lei – în 2020;
-    efectuarea achizițiilor anterior datei încheierii, înregistrării contractelor de achiziții respective, în sumă de 1,2 mil. lei în anul 2020;
-    neobținerea de la operatorii economici a garanției de bună execuție pentru contractele de achiziții publice, valoarea totală a cărora în anul 2019 a constituit 5,2 mil. lei și în anul 2020 –  6,3 mil. lei;
-    prezentarea neveridică a dării de seamă privind contractele de achiziții publice de valoare mică în număr de 21 cazuri în anul 2019 și 13 cazuri în anul 2020, cu valori denaturate care au însumat peste 4,0 mil. lei în fiecare an, etc.

Unul dintre factorii ce au generat neconformități a constituit controlul intern fragmentar în cadrul entităților auditate. Astfel, în unele entități grupurile de lucru pentru achiziții funcționează în baza actelor interne învechite, neajustate la reguli și condiții actuale de desfășurare a achizițiilor publice, în alte cazuri – în lipsa regulamentelor respective adoptate, precum și nefiind repartizate sarcinile, responsabilitățile fiecărui membru al grupului. Totodată, în cadrul entităților nu se efectuează în mod oportun și adecvat autoevaluarea controlului intern managerial instituit, iar unitatea de audit intern în unele entități nu este funcțională.

În consecință, Curtea de Conturi concluzionează că procesul per ansamblu a achizițiilor publice desfășurat în cadrul MEI și instituțiilor subordinate nu a întrunit în totalitate principiile de legalitate, transparență și eficiență. Prin urmare, au fost influențate în mod negativ procesele de estimare, planificare și executare a bugetelor autorităților contractante în corelare cu principiile de buna guvernare, fiind limitată transparența în ceea ce privește informarea și accesibilitatea operatorilor economici potențiali privind achizițiile publice desfășurate, precum și redusă încrederea și veridicitatea datelor statistice naționale aferente achizițiilor publice.