 |
|
 |
 |
 |
|
|
 |
 |
 |
Scurt Istoric |
 |
 |
1994 – a fost creată Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 „Privind Curtea de Conturi”. 1994 – Curtea de Conturi devine membru al EUROSAI (47 de membri) şi INTOSAI, organizaţie ce activează pe lîngă ONU din anul 1953 şi care întruneşte 186 de membri.  decembrie 1994 – martie 1997 – primul Preşedinte al Curţii de Conturi dl Ion Ciubuc a activat în această funcţie cu următorii membri ai Curţii de Conturi: Ion Nagailîc, Mihail Mereuţă, Tatiana Şipaciova, Vasile Cozma, Iurie Badîr şi Gheorghe Isopescu. Numărul total de personal era de 88 de unităţi, din care 68 – aparatul de control.
iulie 1997– iulie 2000 – Preşedinte al Curţii de Conturi a fost dl Vasile Cozma, cu membrii Curţii de Conturi: Ion Ciubuc, Mihail Mereuţă, Ion Nagailîc, Ion Morozniuc, Gheorghe Isopescu şi Tatiana Şipaciova. Numărul total de personal a fost de 192 de unităţi, din care 83 – în Camerele de Conturi teritoriale. 3 noiembrie 2000 – Curtea de Conturi devine membru al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI. 2000 – prin Hotarîrea Parlamentului nr.666-XIV din 11.11.1999, au fost operate modificări în structura Curţii de Conturi, cu instituirea suplimentar în structura existentă a Camerelor de Conturi teritoriale, abilitate cu dreptul de a adopta Hotărîri privind controalele efectuate: Camera de Conturi teritorială Chişinău, Camera de Conturi teritorială Bălţi, Camera de Conturi teritorială Cahul, Camera de Conturi teritorială Comrat.
iulie 2000 – septembrie 2004 – funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi a fost deţinută de către dl Vasile Pentelei, care a activat cu următorii membri ai Curţii de Conturi: Ion Nagailîc, Nicolae Vîlcu , Tatiana Şipaciova, Anatolie Craevschi, Ion Morozniuc şi Mihail Mereuţă. mai 2002 – Camerele de Conturi teritoriale au devenit Direcţii teritoriale. decembrie 2004 – Preşedinte al Curţii de Conturi a fost numită dna Ala Popescu, care a activat cu membrii Curţii de Conturi: Gheorghe Cojocari, Tatiana Cuneţchi, Mihail Cibotaru şi Ion Draguţa. februarie 2005 – prin Hotarîrea Parlamentului nr.1-XV din 17.02.2005, s-a aprobat o nouă structură a Curţii de Conturi, în cadrul căreia funcţionează departamente, direcţii, secţii, oficii teritoriale şi alte subdiviziuni, cu un număr de personal de 150 de unităţi. iulie 2005 – prin Legea nr.180-XVI “Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi”, a fost modificat modul de numire a membrilor Curţii de Conturi. Astfel, 3 membri din cei 7 sînt reprezentanţi ai majorităţii parlamentare, iar 4 – reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare. Preşedintele Curţii de Conturi propune Parlamentului candidaturile la funcţia de membru al Curţii, recomandate de fracţiunile parlamentare legal constituite. Fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cel puţin 2 candidaţi. 22 decembrie 2005 – prin Hotărîrea Parlamentului nr. 340-XVI, dna Ala Popescu a fost numită în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani. 29 decembrie 2005 – în conformitate cu prevederile Legii nr. 180-XVI “Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi”, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 382-XVI, a fost numită o nouă componenţă a Curţii de Conturi: Elisaveta Foca, Mihail Cibotaru, Gheorghe Cojocari, Anatolie Ghilaş, Andrei Groza şi Sergiu Guja. La 2 noiembrie 2007, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 230-XVI, dna Ecaterina Paknehad a fost numită în calitate de membru al Curţii de Conturi. Pe 17 aprilie 2006 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a aprobat Planul de Dezvoltare Strategică (PDS) a Curţii de Conturi (aprilie 2006-decembrie 2010), iar pe 18 aprilie 2006 a avut loc lansarea oficială a acestuia. Prin realizarea acestui Plan Curtea de Conturi are drept obiectiv transformarea ei într-o instituţie supremă de audit, care îndeplineşte cele nai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea controlului extern şi auditul finanţelor publice. Pe 26 septembrie 2006 la Chişinău a fost semnată Scrisoarea de Intenţii privind cooperarea instituţională dintre Oficiul Naţional de Audit din Suedia şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova în procesul de dezvoltare strategică. Pe 25-26 ianuarie 2007 la Stockholm în cadrul primei Şedinţe a Comitetului de Coordonare a Cooperării pentru Dezvoltarea Instituţională între CCRM şi ONAS a fost semnat Acordul între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit din Suedia referitor la acordarea suportului în procesul de dezvoltare strategică. La 5 decembrie 2008 a fost adoptată noua Lege a Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările principale pe care le-a introdus noua lege pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui nou model de management al finanţelor publice. La 27 martie 2009, la Curtea de Conturi a avut loc şedinţa de inaugurare a sediului nou al Curţii de Conturi, din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 69, după lucrările de reparaţie capitală. La eveniment a participat şeful statului, care a adresat felicitări colectivului Curţii de Conturi, apreciind evenimentul în cauză drept unul de o importanţă deosebită pentru instituţie. Lucrările de reparaţie a noului sediu au fost efectuate la cel mai înalt nivel, angajaţilor fiindu-le create toate condiţiile necesare pentru o bună activitate. A fost remarcată semnificaţia faptului că inaugurarea noului sediu s-a produs în anul în care Curtea de Conturi îşi va sărbători cea de-a 15-ea aniversare.

|
 |
|
 |
 |
Ultima actualizare: 21.04.2009 |
sus
|
 |
|
 |
|
 |
 |
 |
 |