Contribuția Curții de Conturi la îmbunătățirea gestionării fondurilor publice externe

COVALI Marina

Membru


december 14, 2017 • views 825

curtea-suprema

Contribuția Curții de Conturi la îmbunătățirea gestionării fondurilor publice externe

Asistența externă acordată de comunitatea internațională joacă în continuare un rol important în dezvoltarea socială și economică a tării, în realizarea obiectivelor prioritare ale Republicii Moldova stabilite în documentele strategice naționale.

În calitate de auditor public extern al statului, misiunea Curții de Conturi este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare publice, de a promova asumarea responsabilității și transparenței și de a apăra interesele financiare ale cetățenilor Republicii Moldova. Curtea de Conturi avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurări, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a reușitelor, și formulează recomandări adresate factorilor de decizie. Recomandările care vizează îmbunătățirea performanței utilizării fondurilor și a acțiunilor administrative sunt supuse unei monitorizări riguroase privind punerea acestora în aplicare.

În ultimii ani, Curtea de Conturi a sporit atât dialogul cu Parlamentul Republicii Moldova, prin stabilirea unor contacte mai regulate cu comisiile specializate, cât și a intensificat cooperarea și schimbul de experiență cu alte autorități supreme de audit și organisme internaționale.

Atât Legislativul, Executivul, cât și donatorii externi au nevoie de informații referitoare la măsurarea și evaluarea economicității, eficienței și eficacității programelor sau a activităților realizate, pentru a adopta decizii și a întreprinde măsuri care să vizeze îmbunătățirea performanței.

În vederea asocierii la Uniunea Europeană, Republica Moldova a adoptat și urmează să adopte o serie de reforme pentru implementarea programului de asociere, fiind vizate, în special, îmbunătățirea statului de drept și a mediului de afaceri. În contextul susținerii reformelor, Uniunea Europeană a alocat 310 mil.euro în calitate de asistență financiară în cadrul programelor bilaterale din 2014-2016. Astfel, prin programele anuale de acțiuni 2014-2016 au fost sprijinite diverse domenii, printre care: reforma finanțelor publice (37 mil.euro), agricultura (64 mil.euro), crearea locurilor de muncă în zonele rurale și dezvoltarea rurală (60 mil.euro) etc.

Dat fiind asistența semnificativă din partea Uniunii Europene, dar și a altor parteneri (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, diverse agenții de dezvoltare), Curtea de Conturi acordă o atenție deosebită evaluării performanțelor și impactului atins în cadrul proiectelor investiționale și programelor finanțate din surse externe.

În ceea ce privește comerțul, Uniunea Europeană și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2016 exportul către țările Uniunii Europene a constituit 1332,4 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă 65,14% din valoarea totală a exportului Republicii Moldova. Din volumul total al mărfurilor exportate, ponderea produselor alimentare și a animalelor vii este de 293,0 mil.dolari SUA, a băuturilor și produselor din tutun - 45 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă în total 338,1 mil.dolari SUA, sau 25%.

În acest context, Republica Moldova a făcut eforturi semnificative pentru a se alinia la normele și standardele Uniunii Europene. Au fost realizate o serie de măsuri privind construcția și dotarea a patru Puncte de inspecție la frontieră din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, reconstrucția sediului Agenției și dotarea cu echipamentele necesare, precum și acordarea asistenței privind reglementarea domeniului siguranța alimentelor.

Cu toate acestea, conform datelor misiunilor de audit, armonizarea și implementarea legislației naționale rămâne lentă, iar abilitățile de diagnostic și asigurare a calității alimentelor sunt în continuare insuficiente. Totodată, se remarcă prezența unor deficiențe în legislația moldovenească, inclusiv în ceea ce privește sistemul de supraveghere a pieței și siguranței alimentelor, nu sunt implementate politici durabile și relevante care ar asigura organizarea și coordonarea acțiunilor orientate spre garantarea siguranței alimentare și a calității producției alimentare. În consecință, sunt necesare măsuri de recuperare a întârzierilor în consolidarea atât a competențelor în domeniul siguranței alimentelor, cât și în armonizarea legislației naționale la acquis-ul comunitar.

În ceea ce privește dezvoltarea economiei, sectorul public are nevoie de sprijin în afirmarea sustenabilității sectorului agroalimentar, îmbunătățirea datelor statistice și capacităților analitice. Pentru creșterea calității producției horticole moldovenești, sunt necesare investiții în cercetare, dar și în recoltare, post-recoltare și în infrastructura de prelucrare, astfel fiind sporită capacitatea de export a țării. În acest scop, partenerii externi alocă fonduri pentru dezvoltarea capacităților de producție și export ale producătorilor agricoli autohtoni.  Ca exemplu poate servi auditul  Programului de restructurare a sectorului vitivinicol „Filiera Vinului”, care a avut ca obiectiv restructurarea și înființarea plantațiilor de viță-de-vie, modernizarea și tehnologizarea proceselor viticole, modernizarea laboratoarelor pentru testarea calității vinului. Deși au fost debursate 44,3 mil.euro, evaluarea auditului a constatat o serie de dificultăți în sectorul vitivinicol, care afectează fiabilitatea rezultatelor Programului și efectul scontat.

Constatările misiunilor de audit denotă, în unele cazuri, ineficiența utilizării fondurilor externe, prezența cazurilor de risipă, tergiversarea executării lucrărilor, stabilirea indicatorilor de performanță necuantificabili, neutilizarea bunurilor procurate în cadrul proiectelor implementate. Toate acestea reduc performanțele și impactul intervențiilor finanțate din sursele donatorilor. O parte din asistența externă este direcționată spre activități operaționale (studii de fezabilitate, atragerea experților străini, instruiri) sau au un caracter compensatoriu (spre exemplu, acordarea sprijinului producătorilor agricoli pentru compensarea pierderilor urmare a embargoului impus de Federația Rusă). Astfel, investițiile din surse externe nu au întotdeauna un impact durabil și palpabil.

Asistența financiară externă de care beneficiază Republica Moldova este pusă în aplicare în baza principiilor bunei gestiuni financiare, fiind prevăzută o cooperare în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale țării noastre. Un rol important în acordurile de asistență financiară îl joacă prevenirea și combaterea fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale.

Asigurarea bunei gestiuni a fondurilor europene este un element esențial de care se ține cont la alocarea resurselor financiare. În acest context, un aspect important este verificarea cu regularitate dacă operațiunile finanțate din fondurile externe au fost executate corespunzător, fiind luate toate măsurile adecvate pentru prevenirea și remedierea neregulilor sau fraudelor. În cadrul auditurilor aferente fondurilor europene, este examinată legalitatea și regularitatea cheltuielilor legate de execuția fondurilor Uniunii Europene și se verifică dacă a fost aplicată o bună gestiune financiară. Acestea se referă atât la angajamentele asumate, cât și la plățile efectuate.

De menționat că, Curtea de Conturi își desfășoară activitatea de audit al fondurilor externe în conformitate cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit. În viitor, din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi va trebui să abordeze  mai des aspectele legate efectiv de performanță, cum ar fi obținerea rezultatelor scontate și a impactului preconizat. Se va pune un accent mai mare pe identificarea și promovarea exemplelor pozitive și a bunelor practici în materie de utilizare a fondurilor externe și de punere în aplicare a politicilor și strategiilor Republicii Moldova.

 

 

Autor:

Marina Covali,

Membru al Curții de Conturi